Fostul președinte Traian Băsescu a intervenit în disputa politică dintre premierul Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, oferind o analiză tranșantă asupra situației din coaliția de guvernare. Într-o intervenție la Digi24, Băsescu l-a desemnat pe Bolojan drept „marele câștigător”, acuzându-l în același timp pe Grindeanu că subminează eforturile Guvernului de a atrage fonduri europene.

Traian Băsescu: „Bolojan este premierul României, nu al coaliției”

Fostul șef al statului a subliniat că Ilie Bolojan își exercită autoritatea dincolo de interesele de partid sau de alianță. Potrivit lui Băsescu, premierul urmărește cu strictețe restabilirea echilibrelor macroeconomice, un demers esențial pentru stabilitatea țării.

„Bolojan demonstrează că este premierul României. Nu este nici al coaliției, nici al liberalilor, nici al lui Grindeanu”, a declarat Traian Băsescu. Acesta a adăugat că, în ciuda tensiunilor, nu crede că Partidul Social Democrat (PSD) se pregătește să părăsească guvernarea în viitorul apropiat.

Ajustări bugetare în loc de mari reforme

Deși susține acțiunile premierului, Traian Băsescu face o distincție clară între termenul de „reformă” și măsurile luate în prezent de Executiv. În opinia sa, România are nevoie de schimbări structurale profunde, nu doar de tăieri de cheltuieli.

• Natura măsurilor: Băsescu consideră că actualele demersuri sunt simple „ajustări” pentru reducerea deficitului bugetar.
• Reforma administrativă: Fostul președinte susține că o reorganizare administrativă reală ar genera economii masive în costurile guvernamentale.
• Cheltuielile de personal: Reducerile anunțate sunt văzute ca necesare, dar insuficiente pentru a fi numite reforme de sistem.

„Eu nu le spun reforme. Sunt greu de convins că ce se face se numește reformă. Discutăm de niște ajustări care au ca obiectiv să restabilească deficitul bugetar al României”, a explicat fostul președinte.

Acuzații de sabotaj la adresa lui Sorin Grindeanu

Traian Băsescu a criticat dur declarațiile publice ale lui Sorin Grindeanu, considerând că acestea afectează poziția României în negocierile cu partenerii europeni. În timp ce premierul Bolojan încearcă să salveze fondurile din PNRR, mesajele politice de la București ar transmite instabilitate către Bruxelles.

„În timp ce premierul face acest efort, mesajele care vin de la București sunt: îl dăm afară, ieșim din coaliție, nu-l mai vrem premier. Ăsta cum se numește? (…) Cred că ce face Grindeanu pur și simplu își sabotează propriul premier”, a punctat Băsescu.

Rezultatul disputei: „Bolojan aduce bani în țară”

În final, fostul președinte a concluzionat că eficiența administrativă va prevala în fața discursului politic. Acesta a oferit ca exemplu suma de 2,4 miliarde de euro care urmează să intre în conturile României luna viitoare ca urmare a demersurilor guvernamentale.

„Dacă discutăm de disputa Bolojan-Grindeanu, câștigător nu poate fi decât Bolojan, pentru că el face, în timp ce ăsta dă din gură. Grindeanu dă din gură, iar Bolojan aduce bani în țară”, a conchis Traian Băsescu.

Sorin Grindeanu, liderul social-democrat, a lansat joi, la Constanța, un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan și a partenerilor de coaliție. Acesta a subliniat că un prim-ministru care conduce o alianță formată din patru partide și minorități naționale trebuie să răspundă în fața tuturor formațiunilor, nu doar a uneia singure, avertizând că „România nu poate fi guvernată doar prin aroganță”.

Critici la adresa premierului: „Bolojan nu este doar premierul USR”

În cadrul unei conferințe de presă susținute după Consiliul Politic Județean Constanța, Grindeanu a clarificat poziția PSD față de tensiunile recente din Guvern. Acesta a afirmat că Ilie Bolojan a acționat mai degrabă ca un reprezentant al USR decât ca un lider al întregii coaliții.

„Din punctul nostru de vedere, România nu poate fi guvernată doar prin aroganţă şi prin a da impresia că un premier al unei coaliţii aparţine unui singur partid sau răspunde doar în faţa unui singur partid”, a declarat Sorin Grindeanu. Acesta a adăugat că, deși Bolojan ar trebui să fie premierul PSD, UDMR și PNL, în ultimele luni social-democrații nu l-au simțit ca fiind liderul unei echipe extinse.

Stabilitatea guvernării și limitele PSD

Liderul PSD a reamintit că actuala stabilitate politică se datorează deciziei social-democraților de a intra la guvernare într-un moment economic și social dificil. Totuși, acesta a avertizat că responsabilitatea nu trebuie confundată cu acceptarea oricăror condiții.

• Responsabilitate: PSD a ales guvernarea în locul opoziției pentru a proteja investițiile și siguranța socială.
• Fără supunere: „Stabilitatea nu înseamnă supunere. Dacă se aşteaptă cineva din partea noastră să avem această atitudine, se înşeală”, a punctat Grindeanu.
• Influență reală: Partidul va rămâne la guvernare doar atât timp cât are un cuvânt real de spus în decizii.

Consultări interne în PSD: Se decide viitorul coaliției

Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va organiza o consultare internă pentru a decide dacă va continua în actuala formulă de guvernare. Analiza va depinde în mare măsură de modul în care va arăta proiectul de buget și de calitatea relațiilor din interiorul alianței.

„Vom decide ce vom face după ce vom vedea bugetul. Mai rămânem la guvernare, da sau nu? Mai rămânem în această formulă de guvernare extinsă sau într-una mai restrânsă?”, a explicat el, menționând că este o procedură normală de evaluare după 8-9 luni de mandat.

Replici tăioase pentru „pseudo-liberali”

Grindeanu a respins acuzațiile conform cărora ar impune condiții PNL-ului, lansând în schimb atacuri la adresa unor lideri liberali precum Ciprian Ciucu, Robert Sighiartău sau Raluca Turcan, pe care i-a numit „pseudo-liberali”.

„Noi, la PSD, decidem pentru noi. Noi decidem pentru noi dacă mai continuăm în această formă”, a precizat președintele PSD. Referitor la declarațiile primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu, privind distanțarea de PSD, Grindeanu a răspuns ironic: „Ok, hai, ne distanţăm”.

În final, liderul social-democrat a eliminat orice posibilitate ca PSD să susțină o formulă de guvernare fragilă în Parlament. „Această variantă pentru PSD, de a sprijini un guvern minoritar, nu există”, a conchis Sorin Grindeanu.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat o reformă majoră a sistemului de pensii speciale, vizând categorii largi de angajați din zona de apărare și ordine publică. Șeful Guvernului a explicat că actualul sistem, care permite pensionarea la vârste cuprinse între 50 și 52 de ani cu pensii egale cu ultimul salariu, nu mai este sustenabil din punct de vedere economic și social.

Reforma pensiilor speciale: Vârsta de pensionare va crește

Ilie Bolojan a subliniat că este necesară o corecție urgentă a inechităților din sistem. Premierul consideră că persoanele aflate în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale nu ar trebui să părăsească câmpul muncii atât de devreme, mai ales în contextul în care noile generații sunt mult mai reduse numeric.

„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile”, a declarat Ilie Bolojan la Digi24.

Conform premierului, principalele motive ale reformei sunt:

• Sustenabilitatea: Generațiile noi (150.000 – 250.000 de oameni) nu pot înlocui generațiile actuale de 350.000 – 400.000 de angajați.
• Echitatea socială: Eliminarea nemulțumirilor cetățenilor față de privilegiile anumitor categorii.
• Sănătatea economiei: Adaptarea sistemului la realitățile demografice actuale.

Cine sunt angajații vizați de noile măsuri

Reforma nu se va limita doar la magistrați, ci va fi extinsă către alte structuri de stat importante. Guvernul intenționează să prezinte proiectele de lege în luna martie, urmând principiile stabilite recent de Curtea Constituțională (CCR).

Categoriile menționate de premier:

• Angajații Ministerului Afacerilor Interne (MAI);
• Personalul din zona de Apărare;
• Angajații din instituțiile de ordine publică și siguranță națională.

Totuși, Bolojan a precizat că se va face o distincție clară între munca de birou și cea de teren. „Există situații în care se poate lucra fără niciun fel de probleme până la 65 de ani, în condițiile în care stai în pază, într-un post sau lucrezi într-o zonă de birouri. Nu văd niciun fel de problemă să se lucreze până la 65 de ani”, a punctat șeful Executivului.

Excepții pentru condiții dificile de muncă și teatre de operații

Premierul a asigurat că militarii și angajații care lucrează în condiții extreme vor beneficia în continuare de recunoașterea efortului depus. Parașutiștii, jandarmii din prima linie și militarii din teatrele de operații vor avea în continuare ani de muncă echivalenți, ceea ce le va permite o pensionare mai rapidă decât restul populației.

„Fiecare an care se face în practică în condiții dificile ar trebui să fie bonificat suplimentar”, a explicat Bolojan, menționând că detaliile tehnice vor fi stabilite împreună cu specialiștii din ministere.

Măsuri pentru a preveni un val de demisii

Pentru a evita un exod masiv de personal din Armată sau Poliție înainte de intrarea în vigoare a noilor legi, Guvernul va implementa o perioadă de tranziție. Aceasta va permite celor care îndeplinesc deja condițiile actuale de pensionare să își păstreze drepturile dobândite.

„E nevoie de o perioadă tranzitorie, în așa fel încât cei care au vârsta de pensionare să poată beneficia de actualele drepturi pentru a nu avea șocuri în sistem. Dar aceasta este direcția. Vârsta de pensionare de 48-52 de ani nu mai poate fi suportată”, a conchis Ilie Bolojan.

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la noul proiect al Guvernului privind reforma pensiilor magistraților. Judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ respectă Legea Fundamentală, decizia fiind luată cu un scor de 6 la 3.

Schimbare de tabără la nivelul judecătorilor CCR

Decizia de miercuri a surprins prin raportul de voturi, în condițiile în care, în trecut, majoritatea pe acest subiect era una mult mai strânsă, de 5 la 4. De această dată, judecătorul Mihai Busuioc a votat pentru constituționalitatea legii, alături de Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos, Mihaela Ciochină și Dacian Dragoș.

Împotriva legii au votat următorii judecători:

• Gheorghe Stan
• Bogdan Licu
• Cristian Deliorga

Totodată, CCR a respins solicitările de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan. Această decizie a fost luată cu o majoritate de 5 la 4.

De ce a fost declarată constituțională reforma pensiilor

Conform comunicatului oficial emis de CCR, magistrații au considerat că Guvernul și-a angajat răspunderea în mod corect, respectând Constituția. Instituția a argumentat că reforma a fost necesară pentru a evita dezechilibrele bugetare și pentru a îndeplini obligațiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Principalele concluzii ale Curții:

• Trecerea graduală: Legea asigură o tranziție etapizată către noile condiții de vechime și vârstă necesare pentru pensionare.
• Eliminarea actualizării pensiilor: Măsura prin care pensiile de serviciu nu mai sunt actualizate automat în raport cu indemnizațiile magistraților aflați în activitate nu încalcă Legea Fundamentală.
• Calculul cuantumului: Curtea a stabilit că nu are competența de a fixa valoarea nominală sau procentuală a pensiei, acest aspect fiind atributul legiuitorului.

Argumentele oficiale ale magistraților

Curtea a subliniat că mecanismul tranzitoriu propus valorifică un raport invers proporțional între vechimea în funcție și vârsta de pensionare, până la atingerea vârstei standard din sistemul general.

„Angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament”, se arată în motivarea CCR. Instituția a adăugat că reglementările au un scop unitar, vizând strict reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției.

Decizia pronunțată miercuri este definitivă și general obligatorie. Argumentele detaliate vor fi prezentate în motivarea completă, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.