Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să efectueze o vizită la Paris în data de luni pentru convorbiri cu omologul său francez Emmanuel Macron, a anunţat palatul prezidenţial de la Paris.
Scopul vizitei a lui Zelenski include consolidarea relaţiilor bilaterale, discuţii privind domeniile energetic, economic şi de apărare, într-un context în care Ucraina este afectată de un scandal major de corupţie în sectorul energiei şi de provocări financiare legate de războiul cu Rusia.
Contextul vizitei lui Zelenski
Conform anunţului făcut de palatul prezidenţial francez, cei doi lideri vor aborda „relaţiile bilaterale, energia, economia şi apărarea”.
De asemenea, vizita este considerată o ocazie pentru „reafirmarea angajamentului pe termen lung al Franţei pentru Ucraina” şi pentru a menţine impulsul generat de coaliţia condusă de Franţa şi Marea Britanie în sprijinul Kievului.
De partea ucraineană, vizita intervine într-o perioadă dificilă: guvernul de la Kiev este implicat într-un scandal de corupţie prin care sume în jurul a 100 milioane de dolari ar fi fost deturnate din sectorul energetic, în timp ce infrastructura energetică este supusă atacurilor ruse şi populaţia se confruntă cu pene de curent.
În paralel, Ucraina caută finanţare externă şi sprijin în cadrul Uniunii Europene, întrucât bugetul pentru anul următor se preconizează a fi tensionat. Bruxelles-ul dezbate utilizarea activelor ruse îngheţate ca „împrumut de reparaţie” pentru Kiev.
Agenda de lucru a celor doi lideri
La întâlnirea ce va avea loc luni la Paris, Macron şi Zelenski vor discuta mai multe direcţii concrete: cooperarea bilaterală, în special în domeniul energiei – având în vedere amplificarea atacurilor la sistemul energetic ucrainean –, relaţia economică şi aspectele de securitate.
De asemenea, va fi abordată tema garanţiilor de securitate pentru Ucraina, în cadrul coaliţiei denumite „coalition of the willing” (coaliţia celor dispuşi), condusă de Franţa şi Marea Britanie.
În contextul scandalului de corupţie, partenerii europeni au solicitat Kievului măsuri clare de combatere a corupţiei pentru a continua să primească sprijin financiar.
De exemplu, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că se aşteaptă ca Ucraina să „meargă înainte cu măsurile anti-corupţie şi reformele”.
Scandalul de corupţie din Ucraina şi implicaţii
Scandalul de corupţie a fost declanşat de o investigaţie care a urmărit timp de aproximativ 15 luni modul în care compania energetică de stat Energoatom a fost implicată într-o schemă de mită ce ar fi implicat aproximativ 100 milioane de dolari.
Potrivit anchetei, subcontractorii erau obligaţi să plătească sume ilegale pentru a-şi păstra statutul de furnizor şi pentru a evita blocarea plăţilor.
Ca urmare, preşedintele Zelenski a cerut demisia a doi miniştri — ministrul energiei Svitlana Hrynchuk şi ministrul justiţiei Herman Galushchenko —, care au prezentat demisiile.
În plus, autorităţile ucrainene au impus sancţiuni împotriva unui asociat apropiat al preşedintelui, Timur Mindich, co-proprietar al companiei fondată de Zelenski, suspectat a coordona reţeaua de deturnare de fonduri.
Conform unui comunicat: „presedintele a luat cele mai dure măsuri de care era capabil”, şi „susţine pe deplin investigaţia anti-corupţie”.
La nivel european, şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a calificat scandalul drept „extrem de regretabil” şi a subliniat importanţa unei reacţii rapide din partea Kievului:
„Se acţionează cu multă forţă. Nu este loc pentru corupţie, mai ales acum. Adică, este literalmente banii poporului care ar trebui să meargă pe linia frontului.”
Premierul ucrainean Yuliia Svyrydenko a anunţat că guvernul va efectua un audit major al companiilor de stat, inclusiv Energoatom, şi a afirmat:
„În timpul războiului la scară largă, când duşmanul distruge sistemul nostru energetic în fiecare zi şi poporul nostru trăieşte sub programe constante de pană de curent – orice corupţie este absolut inacceptabilă.”
Importanţa şi implicaţiile pentru vizită
Vizita lui Zelenski la Paris capătă semnificaţie în contextul în care Ucraina caută să îşi reafirme parteneriatele occidentale şi să asigure resurse vitale pentru sezonul de iarnă, într-un moment în care infrastructura energetică este supusă atacurilor permanente ale Rusiei.
Totodată, sprijinul Franţei devine relevant nu doar militar, dar şi economic şi energetic — ceea ce face ca discuţiile cu Macron să fie de importanţă strategică.
În acelaşi timp, scandalul de corupţie riscă să afecteze credibilitatea internaţională a Ucrainei şi să influenţeze deciziile privind finanţarea externă, de aceea măsurile anticorupţie şi reformele promise vor fi urmărite cu atenţie de parteneri.
Vizita la Paris poate servi drept oportunitate pentru a transmite un semnal de responsabilitate şi continuitate în sprijinul occidental pentru Ucraina.
Sursă expresspress.ro
Ucraina desfășoară primul „zid de drone” din lume, un sistem de apărare aeriană dezvoltat de compania franceză Atreyd. Sistemul a fost deja livrat Ucrainei și se așteaptă să devină operațional în următoarele săptămâni.
Sistemul dezvoltat de compania franceză Atreyd constă din zeci de drone mici care formează un „câmp minat zburător” pe cer pentru a intercepta munițiile inamice.
„Zidul de drone” va fi prima utilizare în luptă a acestui tip de apărare într-un conflict activ, potrivit Business Insider.
Inițial, va fi folosit pentru a proteja orașele și infrastructura critică de dronele rusești Shahed și ulterior pentru a intercepta bombe cu planare, vechile bombe masive sovietice, la care s-au adăugat aripi pliabile și navigație prin satelit.
Ucraina bagă în luptă primul „zid de drone”, fabricat de o companie din Franța
Sistemul folosește drone FPV echipate cu încărcături explozive, care se lansează de pe platforme terestre după ce radarul detectează o amenințare.
În aer, acestea formează o cortină densă care detonează în apropierea munițiilor ce se apropie, distrugându-le înainte de impact.
Inteligența artificială ajustează structura „zidului” în timp real, pe baza traiectoriei țintei.
Sistemul funcționează fără GPS, bazându-se în schimb pe hărți 3D preîncărcate – un avantaj cheie în mediile cu război electronic intens, potrivit Business Insider.
Potrivit dezvoltatorului, sistemul a demonstrat o eficacitate de 100% în timpul testelor, deși testul său real va avea loc în Ucraina.
Se așteaptă ca acesta să devină o parte permanentă a rețelei de apărare a Ucrainei, existând planuri de extindere a utilizării sale în alte regiuni, folosind drone produse local.
Un câmp zburător de mine ce distruge dronele și bombele Rusiei
Dronele de atac unidirecționale și bombele planoare rusești au fost două dintre cele mai dificile amenințări cu care se confruntă Ucraina.
Aceste arme sunt ieftine, pot fi produse în masă, suprasolicită apărarea și pot fi extrem de distructive.
Dronele de atac unidirecționale – în special, munițiile rusești de tip Shahed – sunt folosite în atacuri nocturne asupra orașelor și infrastructurii civile ucrainene.
Uneori, sute sunt lansate într-un singur bombardament, ceea ce poate copleși apărarea aeriană.
Bombele planoare, cu semnături radar mici, timpi de zbor scurți și traiectorii non-balistice, sunt dificil de interceptat.
Dronele care formează „zidul” decolează de pe platforme de lansare desemnate după ce radarele detectează o potențială amenințare.
Acestea sunt alimentate cu baterii, fiecare transportând încărcături explozive mici, pot fi apoi suprapuse și distanțate.
Odată ce sunt în aer, aceste drone formează ceva asemănător unei cortine pe cer.
„Câmpul” este conceput pentru a amortiza atacurile aeriene prin detonarea componentelor dronei în apropierea munițiilor care se apropie pentru a neutraliza amenințarea și a trimite resturi în picaj pe pământ.
Un soldat poate opera de obicei 100 de drone și nu are nevoie de calificări specifice și nici nu trebuie să fie pilot de dronă experimentat.
Vor fi instruiți doar cu privire la modul de operare a sistemului și de activare a întrerupătorului, dacă este necesar, pentru că sistemul este capabil să funcționeze complet autonom.
Este posibil ca acest tip de sistem să fie folosit și pentru „zidul de drone” al Europei, odată ce își dovedește eficacitatea în condiții reale de război, în Ucraina.
Sursă expresspress.ro
Un bombardier strategic american B-52H a exersat lovituri asupra unor ținte din estul Finlandei, la mică distanță de granița rusă, înainte de a intra în spațiul aerian al Estoniei, unde s-a apropiat la aproximativ 50 km de granița Rusiei.
Un bombardier strategic american B-52H Stratofortress a executat un zbor de antrenament deasupra Finlandei, unde a simulat lovirea unor ținte pe poligonul Sotinpuro, aflat în estul țării, aproape de granița cu Rusia, potrivit Forțelor Aeriene Finlandeze și citate de The Moscow Times.
SUA simulează atacuri la granița Rusiei cu bombardiere nucleare B-52H. Tensiune maximă la Kremlin
După finalizarea exercițiului, aeronava a intrat în spațiul aerian estonian și s-a apropiat la aproximativ 50 km de frontiera rusă, o distanță neobișnuit de mică pentru un bombardier nuclear strategic.
În Finlanda, B-52H a fost escortat de avioane de vânătoare F/A-18 Hornet, iar în Estonia de Eurofighter Typhoon aparținând Forțelor Aeriene Regale britanice.
Deasupra Estoniei a patrulat și un avion NATO E-3A Sentry, specializat în avertizare timpurie și control.
SUA au mobilizat trei bombardiere B-52H în Europa
Misiunea face parte dintr-un amplu program de exerciții în nordul și estul Europei. Comandamentul Forțelor Aeriene ale SUA în Europa a anunțat că trei bombardiere B-52H au fost desfășurate la Baza Aeriană Morón din Spania, după ce au decolat din Louisiana.
Aeronavele urmează să participe la antrenamente alături de Finlanda, Lituania, Suedia și alți aliați NATO.
Potrivit comandamentului american, aceste misiuni simulează operațiuni într-un „mediu cu amenințări ridicate”, scopul fiind perfecționarea reacției rapide și consolidarea unui potențial credibil de descurajare în nordul Europei și pe flancul estic al NATO.
Creșterea operațiunilor NATO în zona Mării Baltice
Exercițiile cu bombardiere sunt doar o parte a intensificării prezenței militare americane în regiune.
La finalul lunii septembrie, Statele Unite au desfășurat în Norvegia mai multe aeronave de recunoaștere și război antisubmarin P-8A Poseidon, capabile să detecteze submarine și să participe la operațiuni antinavă.
O astfel de aeronavă a patrulat ore întregi deasupra Mării Baltice, în apropierea regiunii ruse Kaliningrad, unde se află una dintre bazele Flotei Baltice.
Autoritățile norvegiene au explicat misiunea P-8A ca fiind un „sprijin pentru operațiunile aliate” în contextul consolidării NATO în nordul Europei.
Sursă expresspress.ro
Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu are o pensie specială de 10.000€ și este contra tăierii pensiilor speciale. Ultimul său salariu a fost de doar 5.300€ la CCR. Explicăm cum e posibil ca pensia specială a judecătorului CCR să fie mai mare ca ultimul salariu.
Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu are o pensie specială de 10.000€ Guvernul a eșuat în negocierile cu CSM privind tăierea pensiilor speciale. Probabil că negocierile nici nu se vor mai relua. CSM ar vrea ca pensiile speciale să fie la 95% din ultimul venit net.
În timp ce Guvernul vrea ca pensiile speciale să nu fie mai mari de 70% din ultimul salariu net al magistraților.
Bolojan a cerut ca pensia medie în magistratură să scadă de la 25.000 de lei net la 17.500 de lei net. Magistrații au refuzat.
Lăzăroiu, fost judecător CCR: Pensie specială de 10.000€, deși ultimul salariu i-a fost 5.300€. Cum e posibil?
Newsweek a făcut o simulare în care a arătat că propunerea CSM de tăiere a pensiilor speciale i-ar lăsa pe magistrați cu o pensie mai mare decât ultimul salariu.
Calculele sunt în articolul de mai jos:
O pensie specială mult mai mare decât ultimul salariu primește fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu. Lăzăroiu este unul dintre cei mai vocali apărători ai pensiilor speciale, el apărând des la televizor zilele acestea.
Lăzăroiu a recunoscut că are o pensie specială de 10.000 de euro și spune că nu ar accepta nicio tăiere pentru că a contribuit foarte mult.
Lăzăroiu nu mai este judecător CCR din iunie 2019.
A fost judecător CCR timp de 11 ani. Potrivit documentelor consultate de Newsweek, Lăzăroiu a avut același salariu în ultimii doi ani în care a fost judecător CCR.
Salariul lunar de judecător din anii 2018 și 2017 al lui Petre Lăzăroiu a fost de 5.300 de euro.
Cât timp era judecător, încasa și o pensie de 3.700 de euro.
Astăzi, Lăzăroiu încasează o pensie specială de peste 10.000 de euro. Pensia specială a fostului judecător Lăzăroiu este mult mai mare decât ultimul salariu. Aproape dublă.
Cum e posbil să ai pensie specială mai mare decât salariul?
Newsweek a scris în mai multe rânduri că pensiile speciale au fost crescute/indexate de-a lungul anilor. În ultimul an în care Lăzăroiu a fost judecător la CCR (2018), pensia specială medie era de 13.800 de lei, din care 12.000 de lei era contribuția statului.
În octombrie 2025, pensia specială aproape că s-a dublat față de 2018, ajungând la 25.400 de lei net. Din această sumă, 22.000 de lei net este contribuția statului român.
Pensiile speciale nu au rămas bătute în cuie în ultimii ani. Așa cum se vede din statistica de la Casa de Pensii, ele s-au dublat în doar 7 ani. De aceea, Lăzăroiu are azi o pensie mult mai mare decât ultimul salariu.
Sursă expresspress.ro
Prognoza meteo, 14 noiembrie. În regiunile deluroase și montane, vremea va fi în general frumoasă, cu cer senin și temperaturi mai ridicate decât mediile climatologice pentru această perioadă. În restul țării, dimineața vor fi condiții de ceață, anunță ANM.
Prognoza meteo, 14 noiembrie. Vreme caldă în majoritatea regiunilor
Vântul va sufla slab și moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 9 și 19 grade, cele mai scăzute valori fiind în zonele cu ceață persistentă, iar minimele vor fi între 0 și 9 grade.
În București, cerul va fi mai mult noros, cu ceață dimineața și noaptea. Vântul va sufla slab, iar temperaturile vor varia între 2 și 13 grade.
Cum va fi vremea în weekend
În zonele joase din sud, centru și parțial est, cerul va fi predominant înnorat, cu ceață dimineața și noaptea. În restul țării, cerul va fi variabil, cu înnorări nocturne în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania și nordul Moldovei, unde izolat va ploua slab. Vântul va fi slab și moderat. Temperaturile maxime se vor situa între 10 și 20 de grade, minimele între 1 și 9 grade.
În București, vremea va rămâne închisă, cu nori joși și ceață. Vântul va fi slab, iar temperaturile se vor încadra între 3 și 13 grade.
Duminică, valorile termice vor fi mult peste normele perioadei în vest și în zonele de deal și de munte, iar în restul țării se vor situa aproape de mediile climatologice. În jumătatea de nord vor apărea înnorări temporare, cu ploi în Maramureș (10–15 l/mp) și local în Crișana, Transilvania și Moldova. În zonele joase din sud și est, dimineața și noaptea, va fi ceață și nebulozitate stratiformă, în timp ce în restul țării cerul va fi variabil.
Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în zona montană înaltă și trecător în nord-vest. Temperaturile maxime vor fi între 10 și 16 grade, local mai ridicate, până la 18–20 de grade în Banat și în dealurile sudice, iar minimele între 3 și 12 grade, mai scăzute în depresiunile estice din Transilvania.
În București, valorile termice vor fi apropiate de normele perioadei, cu ceață dimineața și noaptea și nebulozitate persistentă pe parcursul zilei. Vântul va fi slab, iar temperaturile vor varia între 4 și 13 grade.
Prognoza meteo pentru finalul lunii noiembrie
Ultima săptămână din noiembrie se va caracteriza prin temperaturi medii mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, pe întreg teritoriul țării. Precipitațiile vor fi excedentare în regiunile intracarpatice, în special în nordul extrem, în timp ce în restul țării cantitățile de ploaie vor fi apropiate de mediile climatologice obișnuite.
În prima săptămână a lunii decembrie, temperaturile medii vor continua să se mențină peste valorile normale în întreaga Românie. Precipitațiile vor fi apropiate de normal în zonele intracarpatice, iar în restul teritoriului se estimează ușor deficitare.
Sursă expresspress.ro
Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile
În timp ce SUA au anunțat că retrag din România cam 1.000 din 2.000 de soldații care vin pe bază de rotație, 5.000 de militari români și din alte state europene derulează acum la Cincu cel mai mare exercițiu militar din țara noastră în acest an.
Mărturiile obținute de HotNews la fața locului de la soldații români vorbesc despre faptul că se simte și la firul ierbii abordarea diferită a Europei, mai preocupată acum de apărare: „Ne povesteau superiorii că în urmă cu 10-15 ani când era vorba de exerciții din astea mari, eram noi și americanii, iar unele țări europene trimiteau doar observatori sau ofițeri de planificare.”
Dacian Fall 25 este un exercițiu militar complex: certificarea oficială a faptului că Grupul de Luptă NATO condus de Franța în România poate fi ridicat, în caz de nevoie, la rang de brigadă de luptă – adică de la 1.700 de militari străini în România în mod uzual, la peste 5.000 de militari, precum se întâmplă în aceste zile.
Simbolică e și suprapunerea celor două evenimente – o parte din militarii americani pleacă, în timp ce alte câteva mii, împreună cu multă tehnică grea, vin în țară, chiar dacă doar temporar. Ce ecouri a stârnit retragerea parțială a americanilor? I-am întrebat pe cei care s-au antrenat zi de zi, cot la cot cu ei. Nu vă promitem un material senzațional.
„Așa cum au plecat, la fel de bine pot reveni”
Un militar român, parte dintr-un contingent de rachete tactice operative implicat în exercițiul Dacian Fall 25, spune că nu simte că mișcarea americanilor ar da vreun semnal.
„Așa cum au plecat, la fel de bine pot reveni. Important e că nu pleacă de tot, definitiv. Oricum ei mereu vin ocazional, la exerciții, nici nu știu dacă noi din armată vom simți lipsa cuiva, adică mereu vor fi aici pe la exerciții dacă va fi nevoie, sunt sigur”, spune acesta.
„Nu vă pot răspunde la această întrebare”, a spus și tânărul pilot de drone Bayraktar din cadrul armatei României atunci când HotNews l-a întrebat ce a simțit când americanii au anunțat că-și retrag aproape jumătate din soldații din țara noastră.
Oficial, „Nu știu” și „Nu pot comenta” au fost mai toate răspunsurile primite de HotNews de la mai mulți militari prezenți la Cincu, acolo unde miercuri și joi au loc cele mai ample manevre militare din acest an. Neoficial, însă, vorbind sub protecția anonimatului, fiecare are o altă părere.
Un soldat de pe Piranha 5
Ionuț se prezintă în stil de nick-name militar, deși nu este numele său real, este un tânăr militar din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est NATO cu baza la Craiova. E în armată de mai puțin de cinci ani și acum e prins în contingentul de transportoare de luptă Piranha 5. Zice că nu a prins până acum să lucreze cu americani: „Doar cu militari din Europa am avut exerciții în ultimii ani”.
„Anul ăsta am lucrat cu mai mulți soldați străini ca niciodată”
Ionuț spune că nu crede că retragerea parțială a americanilor din România va afecta cu ceva Armata Română.
„N-am simțit nimic, pe mine nu m-a afectat. Nici direct, nici indirect. Noi lucrăm direct cu polonezii, am mai lucrat cu portughezii, cu macedonenii”, explică tânărul militar.
El zice că nu simte că s-a schimbat ceva odată cu anunțul retragerii parțiale ale americanilor, nici în rândul operațiunilor, nici ca atmosferă între trupe.
„Chiar vorbeam și cu colegii între noi, ne vedem de treaba noastră mai departe. Anul ăsta am lucrat cu mai mulți soldații străini ca niciodată”, spune militarul, făcând referire la contingentele militare europene prezente la Brigada Multinațională, dar și la Grupul de Luptă NATO de la Cincu.
Între militarii prezenți la Cincu sunt mulți tineri, unii aflați la primul lor exercițiu militar de așa o anvergură. „Acesta este cel mai lung exercițiu la care am participat”, recunoaște sublocotenenta Mateș, de la Batalionul 288 de Apărare Antiaeriană „Milcov”. Întrebată de retragerea americanilor, zice că nu poate să vorbească.
Un mesaj pentru țările europene
Un sublocotenent din Forțele Terestre crede, însă, că mutarea americanilor de a retrage o parte din trupe nu doar din România, ci din mai multe țări de pe flancul estic al NATO, este „un semnal”.
„Nu neaparat un mesaj pentru România, cred eu. Ci mai degrabă pentru țările din NATO care nu erau așa active”, tânărul cu grad de locotenent, aflat pentru a doua oară în carieră la Cincu la un exercițiu militar NATO.
Ce s-a schimbat în ultimii ani
„Ne povesteau superiorii că în urmă cu 10-15 ani când era vorba de exerciții din astea mari, eram noi și americanii mai ales, apoi mai veneau câteva unități mici de prin alte țări sau unele state europene trimiteau doar ofițeri sau observatori sau ajutau la planificare. Acum, de câțiva ani, parcă facem exerciții doar cu europeni”, adaugă el.
Deși mulți dintre soldații prezenți acum la Dacian Fall spun că n-au avut prea mult de-a face cu militarii americani, unele unități au avut o legătură directă și s-au antrenat în special cu trupele americane în ultimii ani.
„Că pleacă sau nu, noi trebuie să ne pregătim”
Este cazul Batalionului 83 rachete operativ-Tactice, practic una din unitățile armatei române dotate cu sisteme de rachete americane HIMARS.
„Am avut exerciții de instruire cu partenerii americani chiar din 2023, de când a intrat tehnica în dotarea batalionului. În fiecare an participăm la exerciții în comun”, spune maiorul Oana Olinici, din cadrul Batalionului 83.
„Nu ne-a afectat absolut deloc”, vestea că SUA își retrag o parte din militarii din România, spune maiorul. „Ei nu au fost prezenți permanent în baza noastră, ei vin trimestrial sau de câte ori este nevoie în cadrul marilor exerciții sau exercițiile noastre”, spune ea.
Lângă un tanc românesc dispus la expoziția statică de tehnică militară în cadrul exercițiului de la Cincu, un militar român aude întrebările adresate de reporterul HotNews și încearcă un răspuns, „dar să nu-mi dai numele”.
„Că pleacă sau nu, noi trebuie să ne pregătim. La fel de intens, cum putem. Ieri au fost americanii, azi sunt francezii, mâine poate va fi altcineva. Doar noi vom fi aceiași aici și trebuie să fim gata pentru orice. Restul e pentru politicieni”, încheie scurt militarul.
Sursă expresspress.ro
La 12 noiembrie, o formațiune mixtă de avioane de luptă belgiene și franceze a efectuat o operațiune de realimentare aer-aer deasupra Ungariei înainte de a-și continua zborul spre est, spre Marea Neagră.
Forțele Aeriene Belgiene au desfășurat mai multe avioane de luptă F-16AM Fighting Falcons (indicativ BAF251) de la Baza Aeriană Florennes spre Marea Neagră.
Acestea s-au reunit cu avioane de luptă Mirage 2000-5F (indicativ FAF7101) ale Forțelor Aeriene Franceze de la Baza Aeriană Luxeuil.
Avioane de luptă ale Franței și Belgiei au străbătut România spre Marea Neagră. Au realimentat in Ungaria
Operațiunea a fost susținută de o linie impresionantă de patru avioane cisternă Airbus A330MRTT (FAF4091, FAF4092, FAF4098, CTM1080) ale Forțelor Aeriene Franceze, care au coordonat rutele de realimentare între Austria și Ungaria.
După finalizarea realimentării, avioanele de vânătoare belgiene și franceze au continuat să se deplaseze spre est, într-o misiune deasupra zonei Mării Negre – o regiune în care NATO a menținut operațiuni regulate de supraveghere și descurajare.
A trecut timp de când nu a mai avut loc o desfășurare comună atât de semnificativă a resurselor aeriene NATO îndreptându-se spre Europa de Est.
Apărarea Flancului estic, o prioritate a NATO
Operațiunea, care rămâne nedezvăluită ca scop, subliniază pregătirea și angajamentul puternic al Alianței față de apărarea colectivă de-a lungul Flancului său estic.
Activitatea aeriană regională face necesară această vigilență constantă și menține un nivel ridicat de siguranță în Marea Neagră și în apropierea României.
Zborurile militare rusești în apropierea frontierelor aliate sunt constante, dar neregulate.
De regulă, acestea nu depun un plan de zbor și nu oferă răspunsuri radio la interceptări, ceea ce face necesară ridicarea aavioanelor de luptă ale NATO pentru a le escorta.
Sursă expresspress.ro
Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile
Comunicate în Presă este un ziar online de știri din România, cu articole actuale, comunicate de presă și editoriale pentru întreaga familie.
© Comunicateinpresa.ro. Toate drepturile rezervate.
