Furtul de energie rămâne o problemă gravă în România, generând anual prejudicii de zeci de milioane de lei și punând în pericol siguranța populației. Datele obținute de la principalii operatori de distribuție arată o realitate îngrijorătoare: mii de români intervin ilegal asupra rețelelor de electricitate și gaze, provocând riscuri majore de incendii, explozii și electrocutări, în timp ce costurile acestor pierderi ajung să fie suportate indirect de consumatorii corecți.

Prejudicii uriașe: Energia furată ar putea alimenta spitale întregi

Compania Delgaz Grid a raportat pentru anul 2025 un număr de 1.275 de intervenții ilegale în cele 20 de județe unde operează. Impactul financiar este masiv, prejudiciul depășind 20,5 milioane de lei pentru peste 23 de milioane de kWh sustrași.

Pentru a înțelege dimensiunea fenomenului, cantitatea de energie furată este echivalentă cu:

• Consumul anual de gaze naturale pentru trei spitale municipale.
• Consumul anual de energie electrică pentru cinci spitale municipale.
• Servicii energetice pentru aproximativ 300.000 de locuitori.

Cele mai multe cazuri au fost depistate în județele Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău, unde peste 780 de persoane au modificat instalațiile electrice.

Fenomenul se extinde la nivel național

Situația este similară și în restul țării, unde operatorii intensifică controalele pentru a stopa pierderile:

• Distribuție Oltenia: A identificat 1.680 de suspiciuni de fraudă în 2025, cu un prejudiciu estimat la 29 de milioane de lei.
• Distribuție Energie Electrică România (DEER): A raportat o creștere a cazurilor, de la 1.550 în 2023, la peste 2.070 în 2025. Doar în prima jumătate a acestui anului s-a constatat o creștere de 6% a furturilor.
• Rețele Electrice România: A descoperit aproximativ 3.900 de intervenții ilegale în 2025 și alte 700 de cazuri doar în primele două luni ale anului 2026.

Cine plătește factura pentru hoții de energie?

Deși companiile de furnizare, precum Electrica Furnizare, resimt direct costurile suplimentare, în final, aceste pierderi afectează întregul sistem. Energia consumată fraudulos este încadrată la pierderi comerciale și ajunge să fie inclusă în tarifele reglementate, fiind plătită indirect de toți clienții care își achită facturile la zi.

Metodele frauduloase și riscurile de moarte

Specialiștii avertizează că metodele folosite sunt din ce în ce mai diverse, de la racordări directe înainte de contor, până la blocarea sau alterarea electronică a echipamentelor de măsură.

Dincolo de pagubele economice, riscurile la care se expun cei care recurg la astfel de gesturi sunt extreme. Delgaz Grid avertizează că intervențiile neautorizate pot duce la explozii, intoxicații, incendii sau electrocutări, incidente care pot avea urmări devastatoare pentru întreaga comunitate.

Închisoare pentru furtul de curent și gaze

Furtul de energie nu este doar o problemă tehnică, ci o infracțiune gravă sancționată de Codul Penal și de Legea energiei nr. 123/2012. Persoanele care modifică contoarele sau se racordează ilegal riscă pedepse aspre:

• Închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă pentru modificarea echipamentelor.
• Până la 3 ani de închisoare în cazul racordărilor clandestine.

Operatorii colaborează strâns cu Poliția și Jandarmeria pentru identificarea suspecților și recuperarea prejudiciilor. În paralel, se investește masiv în contoare inteligente (smart metering) și mutarea echipamentelor la limita de proprietate pentru a face intervențiile ilegale mult mai dificile.

Cum poți raporta o fraudă

Companiile încurajează cetățenii să raporteze orice suspiciune de furt, oferind canale de comunicare unde sesizările pot fi făcute chiar și anonim. Delgaz Grid pune la dispoziție adresa raporteazafrauda@delgaz-grid.ro și numărul gratuit 031 782 9807 (PIN 1838), în timp ce alți operatori oferă formulare online dedicate.

România analizează posibilitatea de a contribui la eforturile internaționale pentru reluarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, însă nu a fost luată nicio decizie concretă privind trimiterea de militari sau echipamente. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a clarificat situația la Digi24, subliniind că țara noastră face parte dintr-un grup de state care caută soluții pentru deblocarea acestei rute vitale pentru economia mondială.

Clarificările ministrului: „Nu am spus că România va trimite militari acolo”

Ministrul Radu Miruță a ținut să precizeze că interpretările privind o trimitere iminentă de trupe sunt eronate. Oficialul a explicat că România a răspuns afirmativ invitației de a se implica, dar fără a stabili încă modalități specifice de acțiune.

„Eu nu am spus că România va trimite militari acolo, ci am spus care sunt posibilitățile de contribuție din partea României cu privire la declarația domnului președinte, care a menționat că România a decis să fie între țările care să contribuie la reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz”, a declarat ministrul Apărării.

De ce este importantă Strâmtoarea Ormuz

Implicarea României vine în contextul în care blocajele din această zonă afectează direct transportul de petrol și, implicit, economia globală. Ministrul a subliniat că România nu este parte a conflictului, ci doar a grupului care caută soluții de deblocare.

• Întreruperea traficului cu petrol influențează prețurile la nivel mondial.
• Un grup de țări, printre care și România, urmează să analizeze nevoile tehnice de pe teren.
• Până în prezent, nu a fost stabilit un plan de acțiune sau o listă de cerințe specifice.

Ce ar putea oferi Armata Română: Experiența din Marea Neagră

Deși nu există o decizie finală, Ministerul Apărării a evaluat deja resursele care ar putea fi utile într-o astfel de misiune internațională. Experiența recentă cu minele din Marea Neagră reprezintă un avantaj strategic.

„Am căpătat ceva experiență suplimentară față de cea pe care o aveam în zona de deminare, având în vedere ultimii ani cu minele din Marea Neagră din partea Federației Ruse”, a punctat Miruță. Printre resursele potențiale se numără:

• Ofițeri de stat major cu expertiză în planificare tehnică și militară.
• Scafandri militari de mare adâncime pentru acțiuni subacvatice.
• Capabilități de intelligence și parteneriate cu servicii de informații internaționale.

Întrebat direct dacă România ar putea trimite militari sau nave în acest moment, răspunsul ministrului a fost un „Nu” categoric, explicând că prioritățile Forțelor Navale rămân în apele teritoriale românești.

Prioritatea rămâne siguranța în Marea Neagră

Ministrul Apărării a explicat că navele de deminare ale României sunt esențiale aproape de casă. Asigurarea căilor de navigație în zona economică exclusivă a României este considerată o prioritate zero.

„Noi avem nave de deminare, dar există o preocupare și în Marea Neagră să asigurăm această cale liberă. Marea Neagră rămâne totuși o prioritate pentru Forțele Navale Române”, a declarat Radu Miruță.

Programul SAFE și industria națională de apărare

În cadrul aceleiași intervenții, ministrul a respins criticile privind gestionarea fondurilor pentru înzestrare. Acesta a explicat că o mare parte din bugetul alocat va merge către producția internă, nu doar către achiziții externe.

• Din cele 16 miliarde de euro ale programului, 9,53 miliarde sunt destinate înzestrării armatei.
• Aproximativ 70% din aceste fonduri sunt pentru achiziții cu condiții de localizare (producție în România).
• Un exemplu strategic este arma de asalt, care trebuie produsă pe teritoriul național pentru a nu depinde de furnizori externi în caz de conflict.

„Cine și-ar imagina că, tactic, Armata Română ar accepta ca un produs care este folosit de fiecare militar să depindă de venirea dintr-o altă țară?”, a concluzionat ministrul Radu Miruță.

Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, a oferit un răspuns evaziv atunci când a fost întrebat despre sursele sale actuale de venit. Într-un interviu acordat duminică seară, 15 martie, la Realitatea Plus, acesta a evitat să ofere detalii concrete despre modul în care se întreține, în contextul în care activitatea sa didactică la Universitatea din Pitești este suspendată de mai bine de un an.

„Dumnezeu ne ține pe toți. Și pe mine, și pe dumneavoastră, și pe cei care pun aceste întrebări, nu de dragul de a da un răspuns, ci pentru că le place bârfa. Nu sunt interesat de așa ceva, continui să spun că toate aceste răzbunări ale sistemului fac cinste”, a declarat Călin Georgescu în cadrul emisiunii televizate.

Ce avere apare în documentele oficiale

Conform ultimei declarații de avere depuse în 2024, înainte de anularea procesului electoral, situația financiară oficială a lui Călin Georgescu și a soției sale cuprindea următoarele bunuri și active:

• Un teren intravilan în Brașov, achiziționat în 2022, cu o suprafață de 3.903 metri pătrați.
• Un autoturism Toyota Yaris, fabricat în anul 2022.
• Două depozite bancare în valoare totală de 264.000 de euro (unul de 100.000 de euro și unul de 164.000 de euro).

În documentul oficial, la capitolul „clădiri”, acesta a raportat eronat aceleași date aferente terenului deținut în Brașov.

Activitatea didactică suspendată la Universitatea din Pitești

Singura sursă de venit salarial declarată anterior provenea de la Universitatea din Pitești (parte a Politehnicii București), unde Georgescu ocupa un post la Facultatea de Științe. Venitul său anual raportat în 2024 a fost de 72.000 de lei, echivalentul a aproximativ 14.000 de euro.

Reprezentanții Politehnicii București au clarificat situația sa profesională, precizând că Georgescu a avut o normă de 16 ore pe săptămână până în noiembrie 2024. Totuși, începând cu data de 25 noiembrie 2024, contractul său de muncă a fost suspendat la propria cerere.

„Contractul de muncă al acestuia a fost suspendat în etape succesive, în prezent fiind suspendat până la sfârșitul anului universitar 2024-2025”, au transmis oficialii instituției de învățământ. Deși în prezent este cercetat într-un dosar penal, Georgescu continuă să își atribuie profesia de „profesor universitar”.

Venituri și proprietăți nedeclarate identificate de anchetatori

Investigațiile jurnalistice și anchetele procurorilor au scos la iveală discrepanțe majore între averea declarată și activele reale ale familiei Georgescu. În dosarul în care este acuzat de tentativă la răsturnarea ordinii constituționale, procurorii au identificat o sursă de finanțare externă.

Anchetatorii susțin că, în perioada mai-noiembrie 2024, Călin Georgescu s-ar fi întâlnit repetat cu Horațiu Potra, de la care ar fi primit sume considerabile de bani. Potrivit datelor din anchetă, acesta ar fi încasat aproximativ 10.000 de dolari cash la fiecare întâlnire.

De asemenea, au apărut informații despre alte proprietăți imobiliare care nu s-au regăsit în declarațiile oficiale:

• O casă în Austria, în care soții Georgescu au locuit între 2013 și 2021, vândută ulterior cu suma de 600.000 de euro.
• O vilă în Mogoșoaia, evaluată la 280.000 de euro.
• Un teren în județul Argeș, achiziționat cu suma de 100.000 de euro în perioada 2022-2024.

În prezent, Călin Georgescu este vizat de mai multe anchete penale, inclusiv pentru propagandă legionară și infracțiuni contra ordinii constituționale.