Dacă te-ai gândit vreodată cât poți de fapt să împrumuți de la bancă pe baza salariului tău, știi că răspunsul nu-i simplu: nu-i doar despre cât câștigi, ci și despre cât ai promis deja că vei plăti. Regula bancară cea mai importantă se cheamă gradul de îndatorare, și ea decide cu adevărat cât spațiu mai ai în buget pentru un credit nou.
De ce salariul nu-i suficient
Suma pe care o poți împrumuta nu pornește doar de la salariul trecut în contractul de muncă. Banca se uită la venitul tău eligibil, la ratele pe care le ai deja și la cât spațiu mai rămâne în buget după aceste obligații. De aceea, două persoane cu același salariu pot primi sume diferite.
Salariul net e doar jumătatea ecuației. Cealaltă jumătate o formează datoriile pe care le ai deja: rata la mașină, rate la carduri de credit, chiar și descoperiri de cont. Toate intră în calcul.
Gradul de îndatorare: regula pe care trebuie s-o înțelegi
Gradul de îndatorare reprezintă raportul dintre obligațiile tale financiare lunare (rate la credite, leasing-uri, carduri de credit) și veniturile tale nete lunare, exprimat în procente. Pe scurt: arată cât din salariul tău se duce pe rate în fiecare lună.
Dacă ai un salariu net de 5.000 de lei și plătești deja 1.500 de lei pe rate, atunci gradul tău de îndatorare e de 30%. Simplu, nu? Doar că în România, bancile permit ca maximum 40% din venitul net lunar să fie alocat plății ratelor.
Asta înseamnă că din exemplul de mai sus, mai poți lua credit cu o rată de maxim 500 de lei pe lună (40% din 5.000 minus 1.500 că deja plătești).
Calculul practic: cum funcționează cu numere concrete
Dacă ai salariu net de 6.000 de lei și banca folosește plafonul de 40%, rata totală maximă ar fi 2.400 de lei. Dacă ai deja o rată de 700 de lei, pentru noul credit ar mai rămâne, teoretic, 1.700 de lei.
Dar atenție: rata lunară nu-ți spune direct suma pe care o vei primi. Calculul nu îți spune direct suma împrumutată, ci rata maximă pe care o poți duce în analiza băncii. Suma creditului depinde apoi de dobândă, perioadă, comisioane și tipul produsului.
De exemplu, un credit de 30.000 de lei pe 5 ani la o dobândă de 10% înseamnă o rată de circa 637 de lei și un total de aproximativ 38.245 de lei — adică peste 8.000 de lei plătiți în plus față de suma luată.
Care venituri contează cu adevărat
Veniturile salariale stabile, din contract pe perioadă nedeterminată, sunt de obicei mai ușor de acceptat. Bonusurile, comisioanele, diurnele, veniturile din chirii sau activități independente pot fi analizate diferit.
Dacă ești PFA sau ai venit din chirii, banca nu va lua integral suma declarată. Vor face ajustări pentru a se proteja. Asta înseamnă că pe hârtie ai venit mare, dar în calcul îți vor pune mai puțin.
Băncile sunt mai flexibile în această perioadă și pot lua în calcul și alte venituri, cum ar fi dividendele, tichetele de masă sau chiria. Dar fiecare bancă are politica proprie.
Opțiuni dacă salariul tău e mic
Ce faci dacă salariul tău nu-ți permite rata pe care o vrei? Dacă salariul tău nu ajunge la 6.375 lei, nu e sfârșitul lumii! Poți adăuga un co-împrumutat (soț, soție sau părinte), ca să cumulați veniturile și să crească capacitatea de împrumut.
Un co-împrumutat e cineva care se angajează legal să plătească rata dacă tu nu poți. Cel mai des e partenerul de viață, dar poate fi și un părinte sau o altă rudă cu venit stabil.
Dobânzile și costurile reale în 2026
Dobânzile minime promovate în 2026 pornesc de la circa 5,55%, dar se aplică doar clienților cu profil excelent care își aduc salariul la bancă și fac asigurare; majoritatea oamenilor primesc între 9% și 13%.
Atunci când compari oferte de credite, nu te uita la dobânda anunțată în reclamă. Compară mereu DAE, nu dobânda din reclamă, pentru că DAE include și comisioanele și asigurările. DAE-ul e numărul care-ți spune cu adevărat cât costă creditul.
Între limitele băncii și limitele propriului tău buget
Doar pentru că banca te aprobă pentru o rată de 2.400 de lei, asta nu înseamnă că trebuie s-o iei. Dincolo de limita impusă de bancă e indicat să iei în considerare și limita impusă de propriul tău buget.
De fapt, specialiștii recomandă ceva mai conservator decât limita legală. Recomandarea specialistilor este sa nu depasesti 30-35% DTI pentru a avea un buffer financiar in caz de neprevazut. Adică 30-35%, nu 40%.
De ce? Pentru că viața se întâmplă. Poți fi bolnav și să pierzi venituri, prețurile pot crește, dobânzile se pot modifica. Un buffer de 5-10% în buget te salvează atunci când vine o urgență.
Credite ipotecare vs. credite de nevoi personale
Dacă visezi la o casă, rețineți că pentru anumite situații, cum sunt creditele ipotecare pentru prima locuință, poate ajunge la 45 la sută. Adică cinci procente mai mult decât la creditele de nevoi personale.
De obicei, creditele ipotecare au dobânzi mai mici, dar sunt pe o perioadă mult mai lungă — 20, 25 sau chiar 30 de ani. La aceeași rată lunară, poți primi o sumă mai mare dacă alegi o perioadă mai lungă, dar costul total poate crește.
Notă: Informațiile din acest articol sunt de natură orientativă și nu constituie sfat financiar personalizat. Înainte de a accesa un credit, consultă o bancă sau un consultant financiar autorizat care să analizeze situația ta specifică și să îți prezinte opțiuni adaptate.
În final, cât poți de fapt să împrumuți e o întrebare care nu are un răspuns universal. Depinde de salariul tău, de datoria pe care o ai deja, de ce fel de credit vrei și de ce bancă alegi. Calculează-ți realist gradul de îndatorare, cere oferte de la mai mulți creditori și gândește-te la scenarii în care veniturile scad. Apoi ia decizia care te lasă să dormi liniștit noaptea.
