Presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă în mediul privat ar putea crește în următoarele trimestre, pe fondul evoluției inflației și al dezechilibrelor dintre cererea și oferta de muncă în anumite sectoare, arată minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) din 8 august.
Evoluția pieței muncii și presiunile salariale
Documentul BNR evidențiază faptul că presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din sectorul privat vor fi susținute de inflația ridicată din următoarele trimestre și de așteptările inflaționiste pe termen scurt. Acestea se adaugă decalajelor persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă în anumite domenii.
Pe de altă parte, pachetul de consolidare bugetară ce va intra în vigoare din august 2025, incluzând politica salarială și angajările în sectorul public, precum și măsurile fiscal-bugetare viitoare și incertitudinile aferente, vor tempera cererea de consum, costurile firmelor și activitatea investițională, cu efecte asupra pieței muncii.
Membrii Consiliului au mai menționat influențele externe, precum tensiunile comerciale globale, acordul comercial SUA-UE, creșterea angajărilor extracomunitare și extinderea digitalizării și automatizării.
Datele recente despre forța de muncă
- În aprilie și mai 2025, numărul salariaților a scăzut.
- Rata șomajului conform Biroului Internațional al Muncii (BIM) a scăzut în trimestrul II după ce crescuse la 6% în trimestrul anterior.
- Sondajele din iulie arată o scădere abruptă a intențiilor de angajare pe termen scurt în sectoarele majore.
- Deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat să scadă.
Ritmul creșterii salariilor și costurilor salariale rămâne ridicat în raport cu inflația și competitivitatea externă. În aprilie-mai, câștigul salarial mediu brut nominal și costul salarial unitar nominal din industrie au rămas pe palierul de două cifre, cu o ușoară tendință descendentă a creșterii salariilor.
Evoluțiile macroeconomice și perspectivele inflației
BNR avertizează asupra unei înrăutățiri a perspectivei inflației pentru prima jumătate a orizontului de prognoză. Aceasta este influențată de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică la 1 iulie și de majorarea TVA-ului și accizelor din august, ca parte a măsurilor fiscal-bugetare adoptate în iulie.
Rata anuală a inflației este estimată să crească puternic în trimestrul III 2025, urmând să scadă lent și fluctuant în următoarele trei trimestre, dar pe un nivel semnificativ mai ridicat decât proiecțiile anterioare, situându-se mult peste limita superioară a țintei BNR.
Ulterior, inflația va scădea abrupt în trimestrul III 2026 și va continua să descrească gradual, revenind în interiorul intervalului țintei până la sfârșitul orizontului de prognoză.
Estimări ale ratei anuale a inflației
- Septembrie 2025: vârf de 9,2%
- Decembrie 2025: 8,8% (față de 4,6% în prognoza anterioară)
- Decembrie 2026: 3% (ușor sub estimarea anterioară de 3,2%)
- Iunie 2027: 2,7%
Presiuni inflaționiste pe termen scurt și mediu
Factorii fundamentali vor menține presiuni inflaționiste pe termen scurt, mai ales din cauza costurilor salariale ridicate în sectorul privat. Pe termen mediu însă, aceste presiuni vor deveni mai degrabă dezinflaționiste decât s-a anticipat anterior.
Acest lucru se datorează adâncirii rapide a deficitului de cerere agregată în următoarele șase trimestre și unei creșteri economice probabil mai modeste în 2025-2026, comparativ cu prognozele anterioare. De asemenea, pachetele corective fiscal-bugetare implementate începând cu august 2025 vor contribui la această evoluție.
Alți factori relevanți
- Scăderea temporară a puterii de cumpărare a populației ca urmare a inflației ridicate menținute pe o perioadă extinsă.
- Probabila creștere a ponderii investițiilor în structura cererii agregate, în detrimentul consumului privat.
- Impact asupra evoluției PIB potențial.
Membrii Consiliului au subliniat că acest context reduce semnificativ riscul ca șocurile inflaționiste din trimestrul III 2025 să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze efecte secundare. Totodată, au evidențiat necesitatea monitorizării atente a tuturor evoluțiilor economice și inflaționiste.
