La mai bine de un an de la lansarea planului de creștere de 6 miliarde de euro propus de Uniunea Europeană pentru Balcanii de Vest, rezultatele sunt inegale. În timp ce Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord au reușit să acceseze mai multe tranșe de bani, țări precum Kosovo, Bosnia și Herțegovina sau Serbia bat pasul pe loc din cauza instabilității politice și a regresului democratic.

Reformele, condiția esențială pentru finanțare

Lansat în 2023, planul UE are scopul de a accelera aderarea celor șase state din regiune la blocul comunitar. Mecanismul este simplu: banii sunt eliberați doar dacă guvernele implementează reforme economice, instituționale și în domeniul statului de drept.

„Planul de creștere este acceleratorul de integrare a Balcanilor de Vest în familia europeană”, a declarat Marta Kos, comisarul pentru extindere, în cadrul unei vizite oficiale.

Totuși, analiștii sunt de părere că așteptările nu au fost confirmate pe deplin în teren. Marko Todorović, de la Centrul de Politici Europene din Belgrad, susține că promisiunea de convergență socio-economică și acces la piața unică nu a fost încă îndeplinită.

Kosovo și Bosnia, blocate de crize politice

Situația este critică în Kosovo și Bosnia și Herțegovina, unde paralizia politică împiedică adoptarea legilor necesare pentru a primi fondurile europene.

  • Kosovo: A primit 61,8 milioane de euro ca prefinanțare, dar a pierdut deja 40 de milioane de euro pentru că nu a atins obiectivele de reformă. Până la finalul anului, pierderile ar putea ajunge la 250 de milioane de euro.
  • Bosnia și Herțegovina: Nu a finalizat nicio reformă și nu a accesat încă fonduri. Țara a pierdut deja 108 milioane de euro și riscă să rateze alte 370 de milioane de euro.

Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a avertizat autoritățile de la Sarajevo că orice întârziere suplimentară înseamnă pierderi financiare directe pentru cetățeni.

Serbia și problema „retrogradării democratice”

Deși Serbia are o administrație capabilă, țara se confruntă cu critici privind respectarea valorilor democratice. Raportorul Tonino Picula a cerut chiar suspendarea plăților până când Belgradul va demonstra un angajament real față de reforme.

„Serbia are o administrație capabilă și o majoritate confortabilă, așa că eșecurile acesteia sunt o chestiune de prioritate”, explică Marko Todorović, avertizând că fondurile necheltuite de Serbia ar putea fi realocate către țările care fac progrese.

Cine sunt „fruntașii” regiunii

Macedonia de Nord, Albania și Muntenegru conduc clasamentul plăților primite, beneficiind de majorități guvernamentale stabile sau de capacitatea de a face compromisuri politice. Totuși, experții atrag atenția asupra calității acestor reforme.

Nevenka Vuksanović, directoarea Centrului pentru Democrație și Drepturile Omului din Podgorica, a explicat că în Muntenegru există un model constant: „Obiectivele cantitative sunt atinse sau depășite, în timp ce documentația necesară pentru a verifica independent semnificația acestor cifre lipsește adesea”.

Aceasta subliniază că cele mai mari discrepanțe între raportări și realitate apar exact în zonele critice: independența justiției și statul de drept.

Implementarea rămâne marea provocare

Chiar dacă adoptarea legilor este un pas înainte, punerea lor în practică rămâne incertă. „Dacă ești plătit pentru adoptarea unei legi până la un termen limită, adopți legea și te îngrijorezi de implementarea ei mai târziu”, a punctat Todorović.

Reprezentanții Comisiei Europene consideră că acest prim an a demonstrat că, deși banii pot accelera schimbarea, aceștia nu pot înlocui lipsa de voință politică sau instituțiile slabe. Planul rămâne, în esență, un test de maturitate pentru guvernele din Balcanii de Vest.