Riscurile la adresa stabilității financiare a României se mențin la un nivel ridicat, pe fondul dezechilibrelor economice interne și al conflictelor geopolitice globale. Potrivit celui mai recent Raport asupra stabilității financiare publicat de Banca Națională a României (BNR), deși sistemul bancar rămâne rezilient și bine capitalizat, economia țării se confruntă cu presiuni majore cauzate de deficitele mari și de incertitudinile internaționale.

Principalele riscuri identificate de BNR

Banca centrală a clasificat două riscuri sistemice ca fiind de nivel „sever”. Primul se referă la incertitudinile generate de evenimentele geopolitice, precum conflictul din Orientul Mijlociu, care afectează prețurile la energie și inflația. Al doilea risc major este reprezentat de deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne.

„O prelungire sau o intensificare a conflictului ar amplifica tensiunile pe piețele de energie și ar determina o înăsprire suplimentară a condițiilor financiare”, avertizează specialiștii BNR în raport.

Alte riscuri, evaluate la un nivel moderat, dar cu perspective de creștere, includ:

  • Riscul de nerambursare a creditelor de către populație și firme.
  • Riscurile asociate atacurilor cibernetice și inovației financiare.

România are cele mai mari deficite din Uniunea Europeană

Pe plan intern, situația rămâne tensionată. România continuă să înregistreze cele mai ample deficite fiscal și de cont curent din UE. Deficitul bugetar a atins 7,9% din PIB în 2025, iar estimările Comisiei Europene arată o reducere la 6,2% abia în 2026.

BNR subliniază că acest nivel ridicat pune presiune pe costurile de finanțare și pe cursul de schimb. „Continuarea consolidării fiscal-bugetare și asigurarea unui cadru de politici coerent, credibil și predictibil rămân esențiale pentru menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating”, se arată în document.

Economia încetinește, iar PNRR devine vital

Creșterea economică a României a frânat vizibil, ajungând la doar 0,7% în 2025. În acest context, absorbția fondurilor europene și implementarea PNRR sunt considerate vitale pentru susținerea investițiilor. Totuși, alocarea totală pentru România a fost redusă de la 28,5 miliarde de euro la 21,4 miliarde de euro, iar țara mai are de absorbit aproximativ 10,7 miliarde de euro.

Situația populației și a firmelor: Economii mari, dar profituri în scădere

Vulnerabilitățile populației rămân scăzute, românii reușind să economisească sume record. Depozitele bancare au ajuns la 413,7 miliarde de lei în martie 2026, o creștere de 8,1% față de anul precedent. Totuși, raportul remarcă o inegalitate izbitoare: doar 0,6% dintre deponenți dețin 29% din totalul banilor din bănci.

În schimb, sectorul companiilor dă semne de slăbiciune:

  • Marja profitului net a scăzut la 4,6%.
  • Gradul de îndatorare a urcat la 140,5%.
  • Rata creditelor neperformante pentru firme a crescut la 5,6%.

Cele mai mari dificultăți sunt întâmpinate de IMM-uri și de firmele din sectorul imobiliar comercial.

Sistemul bancar este solid, dar depinde de stat

Băncile din România sunt bine capitalizate, cu o rată a fondurilor proprii de 23,7% și o rată a creditelor neperformante de doar 2,8%. Cu toate acestea, există o vulnerabilitate specifică: băncile românești dețin foarte multă datorie publică.

Creanțele guvernamentale reprezintă 27,6% din activele băncilor locale, de aproape trei ori mai mult decât media europeană (9,7%). „În eventualitatea unor evoluții adverse ale ratingului suveran, această concentrare poate reprezenta un canal de propagare și amplificare a riscurilor”, avertizează BNR.

Vulnerabilități structurale: Îmbătrânirea și educația

Pe termen lung, România se confruntă cu probleme demografice și educaționale grave. Populația a scăzut cu 0,5% într-un singur an, iar indicele de îmbătrânire a ajuns la 136,6 vârstnici la 100 de tineri. Mai mult, România are cea mai mare rată a tinerilor care nu muncesc și nu studiază (NEET) din Uniunea Europeană, respectiv 19,2%.

La toate acestea se adaugă riscurile climatice, România fiind considerată una dintre cele mai expuse țări la secetă și inundații, în timp ce aproape jumătate din creditele corporate sunt concentrate în sectoare cu impact climatic ridicat.