Ministerul Muncii a publicat vineri proiectul noii Legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, un document care promite să schimbe radical modul în care sunt calculate veniturile bugetarilor. Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026 și introduce o valoare de referință de 4.100 de lei, alături de o ierarhie clară a funcțiilor, cu coeficienți cuprinși între 1 și 8.

Cum se vor calcula salariile: Valoarea de referință și coeficienții

Arhitectura noii legi se bazează pe înmulțirea unui coeficient specific fiecărei funcții cu valoarea de referință stabilită la 4.100 de lei pentru perioada decembrie 2026 – decembrie 2027. Astfel, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public va fi de 1 la 8.

  • Coeficient 1: 4.100 de lei brut (salariul minim în sistemul public);
  • Coeficient 2: 8.200 de lei brut;
  • Coeficient 8 (maxim): 32.800 de lei brut.

Toate sumele rezultate vor fi rotunjite în favoarea angajatului. De asemenea, legea prevede că niciun salariu pentru un program complet nu poate fi mai mic decât salariul minim brut garantat la nivel național.

Gradații în funcție de vechime și performanță

Funcțiile publice vor fi împărțite în 12 grade salariale, în funcție de complexitatea muncii și studii. Pentru majoritatea bugetarilor, vor exista șase gradații de vechime, care aduc majorări succesive:

  • Gradația 0: 0-3 ani vechime;
  • Gradația 1: 3-5 ani (+7,5%);
  • Gradația 2: 5-10 ani (+5%);
  • Gradația 3: 10-15 ani (+5%);
  • Gradația 4: 15-20 ani (+2,5%);
  • Gradația 5: peste 20 ani (+2,5%).

Un angajat cu peste 20 de ani vechime va avea un salariu cu aproximativ 25% mai mare decât un debutant. Important de reținut este că vechimea acumulată în mediul privat va fi luată în calcul integral la stabilirea gradației.

Sporuri de până la 40% pentru proiecte europene și primari

O noutate importantă vizează personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri externe. Aceștia pot primi un spor de până la 40% din salariul de bază. Aceeași majorare de 40% este prevăzută și pentru primari, viceprimari și președinți de consilii județene care implementează astfel de proiecte, plafonul fiind dublat față de variantele anterioare ale proiectului.

Plafon general pentru sporuri și premii

Pentru a controla cheltuielile, legea impune un plafon general: suma totală a sporurilor și primelor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază la nivelul fiecărui ordonator de credite. Totuși, există excepții care nu intră în acest calcul, precum sporul de noapte, munca suplimentară și anumite sporuri din Sănătate și Educație.

În plus, se introduc premii de performanță (între 10% și 20% din salariu) pentru angajații cu rezultate deosebite, în limita a 4% din fondul de salarii al instituției.

Ce se întâmplă cu salariile care ar trebui să scadă?

Proiectul include un mecanism de protecție numit „diferență salarială tranzitorie”. Angajații care, după noile grile, ar urma să aibă venituri mai mici decât în noiembrie 2026, vor primi o sumă compensatorie pentru a acoperi diferența. Această sumă se va reduce treptat, pe măsură ce salariul de bază calculat conform noii legi va crește.

Reguli specifice pentru Sănătate, Educație și Apărare

Legea prevede reglementări distincte pentru sectoarele cheie:

  • Sănătate: Spor de 15% pentru cei care lucrează în trei ture și plăți diferențiate pentru gărzile de urgență sau monitorizare.
  • Educație: Sporuri de izolare (până la 15%), sporuri pentru învățământ special sau pentru predare simultană la mai multe clase (între 5% și 15%).
  • Apărare și Poliție: Sistem separat de gradații (șapte trepte a câte 3%) și coeficienți suplimentari de până la 0,40 pentru misiuni periculoase sau operative.

Banca Națională a României este singura instituție exceptată de la aplicarea acestor prevederi.

Calendarul implementării

Dacă proiectul va fi adoptat, noua Lege a salarizării va intra în vigoare la 1 decembrie 2026. Până atunci, documentul trebuie să treacă de analizele din coaliția de guvernare și de negocierile cu sindicatele.

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că, în timp ce sindicatele solicită măsuri cu un impact de 20 de miliarde de lei, statul poate susține în prezent un efort financiar de maximum 12,1 miliarde de lei.