Pensionarii din România pot obține recalcularea drepturilor bănești prin valorificarea unor venituri suplimentare precum primele, al treisprezecelea salariu sau orele suplimentare, dacă pentru acestea s-a plătit contribuția la asigurările sociale. Procesul vizează în special perioadele de activitate anterioare datei de 1 aprilie 2001, iar dovedirea acestor sume necesită adeverințe eliberate pe baza statelor de plată.

Noua legislație a pensiilor, respectiv Legea nr. 360/2023, permite utilizarea unor câștiguri care nu au fost incluse întotdeauna în calculul pensiei. Totuși, Casa de Pensii avertizează că simpla menționare a unui spor într-un document nu atrage automat o majorare, instituția verificând natura venitului, perioada acordării și respectarea cerințelor privind actele justificative.

Ce venituri obținute înainte de aprilie 2001 pot fi valorificate

Pentru intervalele anterioare datei de 1 aprilie 2001, punctajele lunare se determină folosind venitul total realizat, brut sau net, asupra căruia s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat. Această regulă este stabilită prin Articolul 139 din Legea nr. 360/2023.

Veniturile trebuie dovedite prin adeverințe eliberate de angajatori, deținătorii legali ai arhivelor sau operatori economici autorizați de Arhivele Naționale. În calcul pot fi introduse atât componentele permanente ale salariului, cât și câștigurile ocazionale, cu condiția ca acestea să fi fost supuse contribuției de asigurări sociale la momentul plății.

Conform Normelor de aplicare a legii, categoriile de venituri nepermanente care pot fi valorificate includ:

  • formele de retribuire în acord, cu bucata, în regie sau după timp;
  • premiile anuale sau cele acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;
  • al treisprezecelea salariu și recompensele cu caracter limitat din anumite sectoare;
  • formele de retribuire pentru orele suplimentare realizate peste programul normal;
  • sporul pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică;
  • indemnizațiile de muncă nenormată.

Sporurile permanente care contează la pensie

Pe lângă veniturile ocazionale, legislația prevede o listă de sporuri și indemnizații care au făcut parte din baza de calcul a pensiei înainte de 2001. Printre acestea se numără sporul de vechime în muncă, sporul pentru muncă în condiții deosebite, indemnizația de zbor și sporurile pentru lucrul în subteran sau pe platforme marine.

De asemenea, sunt luate în considerare sporurile pentru condiții grele, munca de noapte, activitatea desfășurată sistematic peste program și sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare. Fiecare drept este analizat în raport cu reglementările aplicabile în perioada în care a fost plătit.

Când este necesară adeverința și cum se obține

Adeverința este obligatorie pentru veniturile realizate înainte de 1 aprilie 2001 care nu apar în carnetul de muncă sau în dosarul de pensie existent. Documentul trebuie emis în original, pe baza statelor de plată, și să conțină semnătura olografă a conducătorului entității emitente și ștampila.

Cristiana Dumitrescu, director executiv al Casei de Pensii a Municipiului București, a explicat procedura pentru perioadele diferite de activitate:

„Începând cu luna aprilie 2001, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (actualizată până la data de 1 aprilie 2010), toate stagiile de cotizare ale asiguraților sunt gestionate și centralizate într-un sistem informatic administrat de Casa Națională de Pensii. Astfel, datele necesare pentru stabilirea drepturilor de pensie sunt preluate automat din bazele de date instituționale, iar persoanele care depun dosarul de pensionare nu mai trebuie să caute, să obțină și să depună adeverințe de la foștii angajatori. Adeverințele eliberate de angajatori sunt solicitate la Casa de Pensii doar pentru perioadele de muncă anterioare anului 2001, în situațiile în care veniturile realizate nu sunt menționate în carnetul de muncă.”

În cazul firmelor desființate, arhivele sunt gestionate de operatori economici autorizați. Aceștia pot elibera adeverințele necesare contra cost, tarifele fiind plafonate anual de Arhivele Naționale.

Costurile pentru eliberarea documentelor în 2026

Tarifele pentru serviciile arhivistice sunt stabilite prin ordin de ministru și sunt unitare pentru toți operatorii. Directorul Casei de Pensii a Municipiului București a precizat că eliberarea unei adeverințe este o activitate laborioasă, implicând verificarea veniturilor brute și a sporurilor pentru fiecare lună solicitată.

Limitele maxime pentru anul 2026 sunt stabilite prin Dispoziția nr. I/8 din 22 ianuarie 2026 a directorului Arhivelor Naționale. Tariful total include o taxă administrativă, costul cercetării pentru perioada verificată și taxa de eliberare a documentului, la care se adaugă TVA și cheltuielile de curierat.

Calculul sporului de vechime în lipsa dovezilor

Dacă venitul total lunar nu poate fi dovedit cu acte, Articolul 139 din lege stabilește procente fixe pentru sporul de vechime, în funcție de perioadă:

  • 1 martie 1970 – 31 august 1983: între 3% și 10%, în funcție de tranșele de vechime (5-20 ani);
  • 1 septembrie 1983 – 31 martie 1992: între 3% și 15%, pentru vechime între 3 și peste 20 de ani;
  • 1 aprilie 1992 – 31 martie 2001: se utilizează sporul înscris în carnetul de muncă sau dovedit prin adeverință.

Recunoașterea acestor venituri conduce la o creștere a pensiei doar dacă includerea lor generează un număr mai mare de puncte față de calculul anterior. Dacă sumele au fost deja luate în considerare sau dacă nu s-a datorat contribuția CAS pentru ele, depunerea adeverinței nu va modifica cuantumul pensiei.