La un an de la implementarea primului pachet de măsuri fiscale, economia României dă semne de oboseală, iar efectele se resimt direct în buzunarele cetățenilor. Coșul de cumpărături a devenit cu 10% mai scump, puterea de cumpărare a scăzut semnificativ, iar mediul de afaceri avertizează că tot mai multe companii sunt nevoite să își restrângă activitatea sau chiar să închidă porțile.

Scumpiri în lanț și un coș de cumpărături tot mai greu de acoperit

Măsurile fiscale luate de guvernul condus de Ilie Bolojan, care au inclus reorganizarea TVA-ului (cotă standard de 21% și cotă redusă de 11% pentru alimente de bază, energie termică și lemne de foc), au declanșat un val de scumpiri. Inflația a sărit rapid de la 7,8% la aproape 10% într-o singură lună, menținându-se la un nivel ridicat pe tot parcursul anului.

Oamenii resimt presiunea financiară în special atunci când merg la piață sau la supermarket. „Este mult mai scump. Pentru cei tineri este mai greu”, spune un tânăr, în timp ce o altă consumatoare confirmă că bugetul pentru hrană a crescut cu 10-20%.

Impactul asupra pensionarilor și salariaților

Pensionarii se numără printre categoriile cele mai afectate de noile reglementări, în special din cauza introducerii contribuției de 10% la sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei. În plus, indexarea promisă pentru ianuarie 2026 a fost amânată, lăsând veniturile înghețate în fața prețurilor galopante.

  • Salariul mediu real: A scăzut cu 7,6% în ultimul an.
  • Consumul populației: S-a redus cu peste 5%, românii devenind mult mai prudenți.
  • Pensionari: Domnul Gheorghe, un pensionar afectat, declară: „Am pierdut aproximativ 1.000 de lei într-un an. Nu am mai primit nimic de trei ani, iar indexarea doar acoperă inflația”.

Piața muncii încetinește: Mai puține joburi, mai mulți candidați

Efectele economice se văd și în ofertele de angajare. Companiile au devenit reticente în a mai face recrutări, în timp ce numărul celor care își caută un loc de muncă a atins cifre record.

Ana Călugăru, reprezentant al unei platforme de recrutare, explică situația: „Vedem o scădere de aproximativ 15% a numărului de locuri de muncă postate. În schimb, vorbim despre un număr record de aplicări, peste șapte milioane”. Această dinamică a dus la creșterea ratei șomajului de la 5,8% la 6,3%.

Mediul de afaceri trage un semnal de alarmă: „Fabrici care s-au închis”

Nici sectorul privat nu o duce mai bine. Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Concordia, avertizează că anumite sectoare economice au înregistrat scăderi ale afacerilor de până la 30% față de anul trecut. Chiar și industria auto a apelat la disponibilizări în ultimele luni.

„Au fost afaceri care s-au închis, au fost fabrici care s-au închis, oameni care au fost disponibilizați”, a subliniat Aparaschivei, menționând că numărul firmelor radiate a depășit numărul celor nou-înființate.

Analiza specialistului: „Economia a reacționat foarte dur”

Profesorul de finanțe Adrian Mitroi explică faptul că, deși măsurile au ajutat la reducerea deficitului bugetar, această realizare este una temporară și nu rezolvă problemele de fond ale țării. Lipsa unei reforme reale a aparatului de stat a pus toată presiunea pe umerii cetățenilor și ai firmelor.

„Această reducere a deficitului este, în primul rând, conjuncturală, nu structurală. Era foarte firesc ca economia să reacționeze atât de dur. Oamenii și companiile și-au făcut partea, au plătit taxe mai mari, însă reforma statului a rămas în urmă”, a declarat Adrian Mitroi la Digi24.

Expertul consideră că România a reușit să „cumpere timp” pentru a-și păstra ratingul de țară, însă avertizează că amânarea reformelor structurale va face ca problemele viitoare să fie mult mai costisitoare.