În România, 30,9% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu au putut acoperi cheltuielile salariale din venituri proprii în 2025, arată un studiu realizat de Funky Citizens privind reforma administrativă, conform digi24.ro.

Numai 462 de primării, reprezentând mai puțin de 15% din total, au dispus de venituri proprii suficiente pentru salarii și pentru bunurile și serviciile necesare activității curente.

Comunele mici se confruntă în special cu această problemă. Costurile administrației sunt ridicate în raport cu populația deservită și cu sumele colectate. Analiza subliniază că funcționarea unei primării presupune un aparat administrativ minim, fie că localitatea are câteva sute de locuitori, fie că are câteva mii.

Sute de localități nu mai ating pragurile de populație

Studiul examinează capacitatea financiară a administrațiilor și evoluția populației. Concluzia este că organizarea administrativă actuală, stabilită în mare parte în 1968, nu mai corespunde realităților economice și demografice.

Între 2016 și 2025, numărul locuitorilor s-a redus în 2.490 dintre cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale analizate, adică în aproximativ 80% dintre acestea.

În total, 613 localități nu mai ating pragurile demografice cerute de lege pentru rangul lor: 120 de orașe, 52 de municipii și 441 de comune.

Diferențele teritoriale sunt vizibile în județul Teleorman, unde 96 dintre cele 97 de localități au înregistrat scăderi de populație. La polul opus, aproximativ 77% dintre localitățile cu evoluție demografică pozitivă se găsesc la maximum 35 de kilometri de o reședință de județ.

Economia și locurile de muncă se concentrează în zonele urbane

Dezechilibrele apar și în dezvoltarea economică. România a ajuns la 77% din media Uniunii Europene în privința PIB-ului pe locuitor, însă decalajele regionale rămân mari. București-Ilfov înregistrează 181% din media europeană, iar regiunea Nord-Est, 47%.

Cele 41 de zone urbane funcționale ale țării concentrează 91% dintre locurile de muncă destinate persoanelor cu calificare superioară. Numeroase comunități din zonele mai puțin dezvoltate au, în schimb, o bază economică și fiscală redusă.

Analiza semnalează și delimitările diferite ale instituțiilor statului. Pentru dezvoltare, finanțe, drumuri, gestionarea apelor, situații de urgență, energie și statistică există opt structuri teritoriale, ale căror granițe nu coincid întotdeauna.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea