Sezonul alergiilor la ambrozie a început oficial, iar medicii avertizează că următoarele săptămâni vor fi critice pentru sute de mii de români. Pe măsură ce concentrația de polen din aer crește, simptomele devin tot mai agresive, afectând nu doar sănătatea respiratorie, ci și capacitatea de muncă și calitatea somnului. Medicul alergolog Claudia Adriana Nicolae, președintele Asociației Române de Educație în Alergii (AREA), a explicat cum putem diferenția această alergie de o răceală obișnuită și care sunt riscurile majore la care ne expunem.

De ce este ambrozia atât de periculoasă?

Ambrozia, o plantă originară din America de Nord, s-a adaptat perfect în România, fiind întâlnită pe marginea drumurilor, pe șantiere și pe terenurile abandonate. Pericolul principal constă în cantitatea uriașă de polen pe care o eliberează.

  • O singură plantă poate elibera până la un miliard de grăuncioare de polen într-un singur sezon.
  • Polenul este extrem de ușor și poate fi transportat de vânt pe distanțe foarte mari.
  • Estimările oficiale indică peste 480.000 de români afectați (aproximativ 5,35% din populația activă), însă cifra reală ar putea fi mult mai mare.

„Nu trebuie să vezi un câmp de ambrozie și nici să locuiești lângă plantă ca să ai simptome. Este suficient ca polenul să ajungă în aerul pe care îl respiri”, a explicat dr. Claudia Adriana Nicolae pentru Digi24.ro.

Simptomele care nu trebuie ignorate: Alergie sau răceală?

Mulți pacienți confundă alergia cu o răceală care „nu mai trece”. Totuși, există semne clare care indică o reacție alergică la polenul de ambrozie:

  • Strănut în salve și secreții nazale clare (apoase).
  • Mâncărime intensă la nivelul nasului și al ochilor.
  • Ochi roșii și lăcrimare abundentă.
  • Lipsa febrei (alergia nu produce febră, spre deosebire de infecții).
  • Simptomele se agravează în zilele cu vânt sau când petreceți timp afară.

„Mâncărimea este unul dintre cele mai utile indicii. Nasul și ochii care mănâncă, strănutul în salve, lăcrimarea și secrețiile nazale apoase sugerează mai degrabă o alergie”, precizează medicul.

Atenție la complicații: Când devine situația gravă

Dacă simptomele coboară spre căile respiratorii inferioare, poate fi vorba despre astm declanșat de polen. Semnele de alarmă includ tusea, senzația de apăsare în piept și respirația șuierătoare (wheezing).

În cazul copiilor, părinții trebuie să fie atenți dacă cei mici își freacă des nasul, respiră pe gură, sunt obosiți sau nu mai pot ține pasul la joacă din cauza efortului respirator.

Cine este cel mai expus riscului?

Alergia nu se transmite de la o persoană la alta, dar se moștenește predispoziția genetică (terenul atopic). Riscul este crescut pentru:

  • Persoanele care suferă deja de rinită alergică, astm sau dermatită atopică.
  • Cei care locuiesc sau lucrează în zone cu multă ambrozie (sensibilizarea poate apărea chiar și la vârsta adultă, după expuneri repetate).
  • Pacienții cu boli cardiace sau pulmonare preexistente, în cazul cărora simptomele se pot suprapune periculos.

Cum ne protejăm: Sfaturi practice pentru perioada de vârf

Deși polenul nu poate fi eliminat complet din aer, expunerea poate fi limitată prin măsuri simple:

  • Țineți ferestrele închise în zilele uscate și cu vânt.
  • Folosiți aerul condiționat în mașină (cu filtrele schimbate la timp).
  • Schimbați hainele și spălați-vă părul imediat ce ajungeți acasă.
  • Uscați rufele doar în interiorul locuinței.
  • Nu cosiți și nu smulgeți ambrozia dacă sunteți alergic, deoarece veți ridica nori de polen.

Tratament și diagnostic

Diagnosticul se stabilește prin teste cutanate (prick test) sau analize de sânge (IgE specifice). Pe lângă medicamentele care controlează simptomele (antihistaminice, spray-uri nazale), există și imunoterapia alergen-specifică.

„Imunoterapia încearcă să schimbe felul în care sistemul imun reacționează la polen. Poate reduce simptomele și necesarul de medicamente. Este un tratament de durată, de regulă 3-5 ani”, a concluzionat dr. Claudia Adriana Nicolae.