Prestația Moldovei la Eurovision 2026, susținută de artistul Satoshi, a fost umbrită de un scandal diplomatic și social de proporții. Deși artistul a obținut un loc onorabil, votul juriului de la Chișinău a declanșat un val de critici după ce România a primit doar trei puncte, iar Ucraina a fost complet ignorată, în ciuda preferințelor clare ale publicului.

Reacții oficiale: Ambasada României și Ministerul Culturii intervin

Discrepanța uriașă dintre votul juriului și cel al telespectatorilor a atras atenția diplomaților. Ambasada României la Chișinău a transmis un mesaj de susținere, subliniind că legăturile dintre cele două țări sunt mai puternice decât orice clasament.

„Uneori, susținerea autentică a publicului transmite mai mult decât orice clasament”, a precizat instituția, felicitându-i pe Satoshi și pe reprezentanta României, Alexandra Căpitănescu. Ambasada a adăugat că „muzica continuă să construiască punți între oameni”.

La rândul său, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a cerut explicații publice. Deși ministerul nu organizează concursul, oficialul consideră necesară o clarificare privind diferența majoră dintre juriu și public.

Juriul, acuzat de „rușine națională”

Criticile au curs din toate direcțiile, de la politicieni la jurnaliști de renume. Deputatul PAS Marcel Spatari a avertizat că acest vot a adus prejudicii de imagine țării, amintind că Eurovision este și un proiect cu „sensibilități geopolitice”.

  • Marcel Spatari: „Juriul moldovean a făcut un mare deserviciu propriei țări.”
  • Victor Moșneag (Ziarul de Gardă): A numit decizia „o rușine națională” și „o sfidare a bunului simț”.
  • Valeriu Pașa (Watchdog): A pus sub semnul întrebării modul de selectare a juraților și a cerut responsabilitate din partea conducerii Teleradio-Moldova (TRM).

Un punct sensibil a fost componența juriului. Politicianul Dragoș Galbur a criticat prezența unor persoane fără experiență artistică relevantă, precum o studentă care anterior nu trecuse de preselecțiile naționale.

Cum s-au împărțit punctele juriului din Moldova:

  • 12 puncte: Polonia
  • 10 puncte: Israel
  • 8 puncte: Grecia
  • 3 puncte: România
  • 0 puncte: Ucraina

Explicațiile conducerii Teleradio-Moldova

Victoria Cușnir, membră a juriului, a încercat să justifice notele mici, explicând că evaluarea s-a făcut pe baza repetiției generale, unde sunetul ar fi fost diferit față de marea finală. „Credeți-mă, au fost diferențe enorme”, a susținut aceasta.

Directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, s-a declarat el însuși „surprins” de punctajul mic acordat României, deși juriul a fost avizat de instituția pe care o conduce. El a menționat că Alexandra Căpitănescu „ar fi trebuit să câștige concursul” și a sugerat că în societate încă există „puseuri antiromânești”.

Totuși, experții în comunicare, precum Daniel Vodă, au punctat că „publicul a salvat onoarea”, deoarece telespectatorii moldoveni au oferit României maximum de 12 puncte prin televoting.

Satoshi și succesul Alexandrei Căpitănescu

În ciuda tensiunilor, Satoshi a încheiat concursul pe locul 8, cu 226 de puncte, beneficiind de susținere masivă din România, Ucraina și Italia. Artistul a făcut un apel la unitate: „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”.

De cealaltă parte, Alexandra Căpitănescu a strălucit pe scena de la Viena, ocupând locul 3 la general. Vocea ei a fost comparată de BBC cu cea a celebrei Lady Gaga, fiind considerată una dintre cele mai bune performanțe din istoria participărilor României.

Producătoarea TV Angela Aramă a concluzionat că juriul a compromis imaginea țării: „Alexandra nu degeaba a fost numită Lady Gaga a României — ea a fost mai mult decât senzațională”. Scandalul rămâne deschis, existând voci care cer demisii la nivelul conducerii televiziunii publice din Republica Moldova.