Guvernul României pregătește o nouă lege a salarizării unitare care va schimba radical modul în care sunt plătiți angajații din Justiție și din structurile de apărare. Potrivit simulărilor realizate de Ministerul Muncii, reforma va aduce creșteri ale salariilor de bază, însă, paradoxal, mulți angajați ar putea rămâne cu mai puțini bani în mână din cauza tăierii masive a sporurilor.

Schimbări majore: Salarii de bază mai mari, dar venituri brute în scădere

Reforma propusă de autorități se bazează pe principiul „muncă de valoare egală, salarizare egală”. Pentru a atinge acest obiectiv, Ministerul Muncii introduce o structură unică formată din 12 grade salariale. Scopul principal este reducerea discrepanțelor uriașe care există în prezent între angajații care ocupă funcții similare.

Deși salariile de bază cresc pe hârtie, venitul brut lunar ar putea scădea pentru anumite categorii, deoarece ponderea sporurilor va fi limitată drastic. Ministerul Muncii susține că noul sistem permite o comparare mai corectă a funcțiilor în funcție de complexitate și responsabilitate.

Impactul asupra magistraților: Judecătorii pierd la venitul brut

Simulările oficiale arată o situație neașteptată pentru magistrați. De exemplu, un judecător de judecătorie cu o vechime între 5 și 10 ani va vedea o evoluție mixtă a veniturilor sale:

  • Salariul de bază median: Crește de la 15.448 lei (în 2026) la 15.949 lei (în 2027) – o majorare de 3%.
  • Venitul brut lunar median: Scade de la 22.307 lei la 20.928 lei – o diminuare de aproximativ 6%.

Această scădere este explicată prin integrarea unei părți din sporuri în salariul de bază și eliminarea altora. În prezent, veniturile brute pentru această categorie variază foarte mult, între 19.413 lei și 26.554 lei, însă după reformă intervalul se va restrânge semnificativ.

Grefierii, printre cei mai afectați de tăierea sporurilor

O situație similară se regăsește și în cazul personalului auxiliar din instanțe. Pentru grefierii cu vechime între 15 și 20 de ani, scăderea veniturilor totale este și mai accentuată:

  • Salariul de bază median: Crește cu 8% (de la 8.189 lei la 8.815 lei).
  • Venitul brut lunar median: Scade cu 18% (de la 13.388 lei la 10.976 lei).

Polițiștii și militarii: Majorări moderate și sporuri de risc

Spre deosebire de sectorul Justiției, angajații din Ministerul Afacerilor Interne și structurile de securitate națională ar putea înregistra creșteri pe ambele planuri. Pentru un inspector cu grad profesional superior, datele arată următoarele:

  • Salariul de bază median: Crește cu 7% (de la 8.134 lei la 8.692 lei).
  • Venitul brut lunar median: Crește cu 4% (de la 10.429 lei la 10.833 lei).

Personalul din apărare și ordine publică va păstra anumite mecanisme de recompensare pentru activitățile cu risc ridicat. Proiectul prevede coeficienți suplimentari de până la 0,40 pentru condiții de pericol sau responsabilitate deosebită.

Peste jumătate din sporuri vor fi eliminate

Reforma vizează o curățenie generală în sistemul de sporuri. Documentele oficiale indică faptul că aproximativ 55% dintre sporurile actuale vor dispărea. Cele care rămân vor fi plafonate la o medie de 20% pe instituție și vor fi acordate doar pentru situații excepționale.

În prezent, în sistemul judiciar, sporurile reprezintă aproximativ 30% din salariul de bază pentru judecători și grefieri. Guvernul vrea ca salariul de bază să devină componenta principală a remunerației, nu sporurile variabile.

Ce se întâmplă cu salariile aflate în plată?

Executivul dă asigurări că reforma nu va tăia salariile celor care sunt deja în sistem. Aproximativ 44% dintre posturile din sectorul bugetar vor primi „diferențe compensatorii” dacă noua formulă de calcul ar rezulta într-un venit mai mic decât cel actual.

Totuși, acest mecanism de protecție are limitele sale:

  • Se aplică doar personalului aflat deja în funcție.
  • Nu se aplică noilor angajați.
  • Nu se aplică celor care promovează pe alte funcții sau grade profesionale după intrarea legii în vigoare.

Costul proceselor pierdute de stat: Miliarde de lei pentru drepturi salariale

Unul dintre motivele invocate pentru această reformă este povara financiară a proceselor câștigate de angajați împotriva statului. Ministerul Muncii estimează că, în 2026, costul tranșelor pentru drepturile salariale obținute în instanță va fi de 7,14 miliarde lei, din care aproape 6 miliarde lei doar în Justiție.

Până în 2029, suma totală pe care statul ar trebui să o plătească în urma litigiilor salariale ar putea ajunge la 11,15 miliarde lei, presiunea cea mai mare fiind tot pe sistemul judiciar.