Comisia Europeană a publicat vineri Raportul privind statul de drept pe anul 2026, document care evidențiază un tablou mixt pentru România. Deși țara noastră a înregistrat progrese în digitalizarea justiției și soluționarea mai rapidă a dosarelor, Executivul european avertizează că persistă probleme serioase legate de independența magistraților, combaterea corupției și libertatea presei.

Justiția între progrese tehnice și presiuni interne

Raportul notează o creștere a gradului de ocupare a posturilor în magistratură pe parcursul anului 2025, însă deficitul de judecători și grefieri rămâne o provocare majoră. În timp ce instanțele au devenit mai eficiente în cauzele civile și comerciale, independența sistemului este încă sub semnul întrebării.

Conform documentului, unii magistrați resimt presiuni din interiorul sistemului. Comisia menționează cazuri concrete în care judecători au fost recuzați pentru că intenționau să sesizeze instanțele europene. De asemenea, deși s-au făcut numiri în funcții de rang înalt la parchete, lipsesc în continuare garanțiile solide pentru independența acestora.

Principalele concluzii privind sistemul judiciar:

  • Digitalizarea: Rămâne o prioritate a Guvernului, cu pași concreți făcuți în această direcție.
  • Eficiența: Dosarele administrative și comerciale sunt soluționate mai rapid decât în anii precedenți.
  • Asistența judiciară: Sistemul a fost îmbunătățit, dar suferă din cauza subfinanțării.
  • Poliția judiciară: Nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea organizării și funcționării acesteia.

Efectele prescripției în dosarele de mare corupție

În lupta anticorupție, bilanțul urmăririi penale este similar cu cel din anul anterior, însă rezultatele finale din instanțe sunt afectate de deciziile privind prescripția. Comisia Europeană arată că instanțele au continuat să dispună încetarea unor procese și anularea unor condamnări, inclusiv în dosare de corupție la nivel înalt, ca efect al hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Totuși, raportul menționează și măsuri de integritate nou introduse, precum regulile privind practica „ușilor turnante” și un nou Cod de etică pentru membrii Guvernului, care interzice primirea cadourilor.

Transparența mass-media și siguranța jurnaliștilor

Libertatea presei rămâne un punct sensibil în raportul Comisiei Europene. Autoritatea de reglementare în audiovizual (CNA) se confruntă cu resurse umane insuficiente, iar procesul de digitalizare este lent. Mai mult, transparența proprietății instituțiilor media rămâne limitată.

O problemă majoră semnalată este accesul dificil la informații și apariția unor noi cazuri de amenințări și hărțuire la adresa jurnaliștilor. În acest context, autoritățile pregătesc o lege anti-SLAPP pentru a proteja reporterii împotriva proceselor abuzive menite să îi reducă la tăcere.

Predictibilitatea legislativă și utilizarea ordonanțelor de urgență

Deși Guvernul a folosit mai puține ordonanțe de urgență în 2025 față de anul precedent, Comisia Europeană critică lipsa de predictibilitate a legilor. Modificările frecvente ale legislației și consultările publice, care rămân adesea doar formale, afectează mediul de afaceri și societatea civilă.

Cele șapte recomandări ale Comisiei Europene pentru România:

  • Consolidarea independenței procurorilor de rang înalt.
  • Eficientizarea cercetării penale pentru infracțiunile din sistemul judiciar, inclusiv corupția.
  • Limitarea utilizării ordonanțelor de urgență (OUG).
  • Asigurarea unor consultări publice efective în procesul legislativ.
  • Finalizarea reformei privind declarațiile de avere.
  • Continuarea demersurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
  • Îmbunătățirea guvernanței și eficienței generale a sistemului judiciar.

Raportul privind statul de drept pe 2026 a analizat toate statele membre UE, fiind formulate în total 57 de recomandări. Dintre acestea, șapte vizează direct România, singurul punct considerat integral îndeplinit față de anul trecut fiind introducerea regulilor de lobby pentru parlamentari.