Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege care reglementează închiderea operațională și financiară a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Inițiativa legislativă a fost votată cu 205 voturi „pentru” și 41 „împotrivă”, urmând să fie transmisă președintelui României pentru promulgare. Rezultatul votului electronic arată că opoziția față de acest proiect a venit în principal de la grupul parlamentar AUR, care a înregistrat 36 de voturi „împotrivă”, restul de 5 voturi negative aparținând unor deputați neafiliați. Deși grupul AUR numără 62 de deputați, mai mult de jumătate dintre aceștia au ales să respingă măsura. Trei parlamentari prezenți în sală nu au votat, în timp ce nicio abținere nu a fost înregistrată. Proiectul fusese adoptat tot în cursul zilei de miercuri de către Senat, înainte de a ajunge pe masa deputaților pentru votul final.

De ce este necesară noua reglementare

Conform expunerii de motive a actului normativ, reglementarea este obligatorie în contextul în care perioada de implementare a planurilor naționale de redresare și reziliență se încheie la data de 31 august 2026, conform Regulamentului (UE) 2021/241. Până în prezent, sistemul legislativ românesc nu dispunea de un cadru normativ unitar care să gestioneze procesul de închidere a PNRR. Documentul oficial explică faptul că proiectul consolidează într-o structură unitară mai multe dispoziții tehnice și financiare necesare finalizării programului:

  • Stabilirea termenelor de depunere și de plată a cererilor de transfer;
  • Modificarea listelor de proiecte aprobate prin memorandum;
  • Preluarea la finanțare a contractelor pentru planurile urbanistice generale;
  • Reguli de verificare a costului unitar maxim eligibil pentru Investiția 1 – Valul Renovării;
  • Decontarea cheltuielilor pentru contractele denunțate sau eliminate de la finanțare în cadrul Componentei 15 – Educație;
  • Operațiunile bugetare cauzate de modificarea sursei de finanțare a reformelor și investițiilor.

„Proiectul consolidează, într-o structură unitară, dispozițiile privind termenele de depunere și de plată a cererilor de transfer, modificarea listelor de proiecte aprobate prin memorandum, preluarea la finanțare a contractelor având ca obiect planurile urbanistice generale, regulile de verificare a costului unitar maxim eligibil în cadrul Investiției 1 – Valul Renovării, decontarea cheltuielilor aferente contractelor denunțate sau eliminate de la finanțare în cadrul Componentei 15 – Educație, precum și operațiunile bugetare determinate de modificarea sursei de finanțare a reformelor și investițiilor”, se arată în documentul care a însoțit legea.