Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O’Flaherty, cere un tratat internațional obligatoriu privind armele autonome, într-un articol publicat pe site-ul instituției înaintea conferinței ONU programate între 16 și 20 noiembrie la Geneva. El avertizează că inteligența artificială influențează tot mai mult deciziile militare și poate reduce controlul oamenilor asupra folosirii forței, conform digi24.ro.
Oficialul solicită guvernelor să susțină negocieri urgente, cu termene precise, pentru adoptarea acestui instrument juridic. Apelul precedă cea de-a șaptea Conferință de Revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale (CCW). O’Flaherty cere și progrese în reglementarea celorlalte utilizări militare ale inteligenței artificiale.
„Ființele umane trebuie să păstreze un control efectiv asupra folosirii forței și să rămână responsabile pentru aceasta”, a subliniat comisarul.
Riscul unui control uman doar formal
Potrivit lui O’Flaherty, AI este deja integrată în operațiuni militare: colectează informații, contribuie la identificarea țintelor și la alegerea sistemelor de armament și influențează deciziile privind utilizarea forței. Unele sisteme autonome, odată activate, pot selecta și ataca ținte fără intervenția unui om.
Comisarul avertizează că aceste tehnologii pot funcționa într-un mod opac și imprevizibil. Datele pe care le folosesc pot fi învechite sau părtinitoare, iar rezultatele pot fi greu de anticipat. Viteza operațiunilor asistate de AI poate limita timpul disponibil pentru verificarea țintelor și evaluarea legalității unui atac.
În aceste condiții, controlul uman poate rămâne doar formal. Militarii pot delega decizii mașinilor pe care le consideră mai precise ori mai fiabile decât ei sau pot pierde complet controlul proceselor autonome, arată oficialul.
O’Flaherty leagă aceste situații de riscul unor atacuri care încalcă dreptul internațional, amenință dreptul la viață și fac mai dificilă stabilirea răspunderii.
Avertisment privind utilizările civile
Riscurile depășesc zona conflictelor armate, mai spune comisarul. Tehnologiile militare pot fi utilizate la controlul frontierelor ori la supravegherea manifestațiilor și pot ajunge la actori non-statali. AI poate servi și la manipularea mediului informațional sau la perturbarea infrastructurilor civile.
În opinia sa, reglementările au rămas în urma dezvoltării tehnologice, mai ales în domeniul militar. El subliniază totodată că firmele care proiectează, dezvoltă sau furnizează sisteme militare bazate pe AI au obligația de a respecta drepturile omului.
Foto: Profimedia
