Criza umanitară din Afganistan atinge cote alarmante, lăsând milioane de oameni în pragul supraviețuirii. Potrivit datelor furnizate de ONU, trei din patru afgani nu își pot asigura un standard minim de viață, iar 4,7 milioane de persoane, reprezentând 10% din populația țării, se află în pragul foametei. Disperarea a ajuns atât de mare încât unii părinți iau în calcul măsuri extreme, precum vânzarea propriilor copii, pentru a asigura hrana restului familiei.

Lupta zilnică pentru supraviețuire în provincia Ghor

În Chaghcharan, capitala provinciei Ghor, sute de bărbați se adună în fiecare dimineață într-o piață locală, sperând să găsească de lucru cu ziua. Provincia este una dintre cele mai grav afectate de lipsa alimentelor. Pentru mulți, eșecul de a găsi un angajator înseamnă că familia lor nu va mânca nimic în ziua respectivă.

Juma Khan, în vârstă de 45 de ani, a reușit să muncească doar trei zile în ultima lună și jumătate, fiind plătit cu echivalentul a aproximativ 3 dolari pe zi. „Copiii mei au mers la culcare înfometați trei nopți la rând. Soția mea plângea, la fel și copiii mei. Așa că m-am rugat de un vecin să îmi dea niște bani ca să cumpăr făină”, a declarat acesta pentru BBC.

Situația este similară pentru mulți alții. Rabani, un alt bărbat aflat în căutarea unei surse de venit, a mărturisit: „Am primit un apel în care mi s-a spus că copiii mei nu au mai mâncat de două zile. Îmi venea să mă omor, dar atunci m-am gândit: la ce o să îmi ajute asta familia?”.

Măsuri extreme: Copii vânduți pentru a plăti datorii sau tratamente medicale

Lipsa locurilor de muncă și sărăcia extremă îi împing pe unii tați la decizii sfâșietoare. Abdul Rashid Azimi, tatăl a două fete gemene în vârstă de șapte ani, spune că este gata să își vândă copiii din cauza datoriilor și a foamei.

  • Abdul Rashid Azimi: „Sunt dispus să îmi vând fiicele. Sunt sărac, datornic și neajutorat.”
  • Saeed Ahmad: A fost forțat să își vândă fiica de cinci ani, Shaiqa, pentru a plăti o operație de apendicită și un chist la ficat.
  • Costul supraviețuirii: Saeed a primit 200.000 de afgani (3.200 de dolari) pentru fetița sa, care va trebui să plece în casa cumpărătorului peste cinci ani.

„Dacă aș avea bani, nu aș fi luat niciodată această decizie. Dar m-am gândit: dacă o să moară fără operație? În felul acesta, măcar, ea va trăi”, a explicat Saeed Ahmad.

Scădere masivă a ajutoarelor internaționale

Afganistanul se confruntă cu o reducere drastică a sprijinului extern. Potrivit ONU, ajutorul primit în acest an este cu 70% mai mic față de cel din 2023. Statele Unite și alte țări donatoare, precum Marea Britanie, și-au redus semnificativ contribuțiile după retragerea trupelor străine și preluarea puterii de către talibani.

Pe lângă criza economică, țara este lovită și de o secetă severă care afectează mai mult de jumătate din provinciile afgane, distrugând agricultura și sursele de hrană.

Sistemul medical, în pragul colapsului

Efectele sărăciei se resimt acut și în spitale. În unitatea medicală principală din Ghor, rata mortalității infantile este îngrijorătoare, ajungând uneori până la 10%. Lipsa medicamentelor și a resurselor de bază face ca tratarea nou-născuților să fie aproape imposibilă în multe cazuri.

„Din cauza sărăciei, numărul de pacienți crește în fiecare zi. Iar, aici, nu avem resursele necesare pentru a trata nou-născuții în mod adecvat”, a explicat medicul care conduce secția de neonatologie a spitalului provincial.

Dispute politice pe fondul foametei

Actualul guvern taliban atribuie criza economică administrației precedente și intervenției străine. Hamdullah Firat, purtător de cuvânt adjunct al talibanilor, susține că economia creată în ultimii 20 de ani a fost una „artificială”.

„După încheierea invaziei, noi am moștenit sărăcie, greutăți, șomaj și alte probleme”, a declarat Firat. Pe de altă parte, comunitatea internațională subliniază că restricțiile impuse de talibani, în special cele care vizează drepturile femeilor, reprezintă principalul obstacol în calea reluării ajutorului extern masiv.