Ministerul Finanțelor precizează că deficitul de 9,2% din PIB raportat pentru România în trimestrul al doilea din 2026 privește exclusiv acel trimestru, nu întregul semestru. Indicatorul apare în datele Eurostat publicate pe 21 octombrie și nu reprezintă o prognoză anuală, conform digi24.ro.

Procentul este calculat prin raportarea deficitului la PIB-ul trimestrial, cu ajustare sezonieră. În primele trei luni din 2026, valoarea acestui indicator a fost de 5,5%. Datele provin de la Institutul Național de Statistică, sunt întocmite potrivit metodologiei europene ESA 2010 și au caracter provizoriu.

Pentru primul semestru din 2026, deficitul calculat în metodologia europeană și raportat la PIB-ul anual a fost de 3,4%. Nivelul este inferior celor din perioadele similare ale anilor 2025 și 2024, când s-au înregistrat 3,6%, respectiv 3,7%.

Ministerul subliniază că procentele trimestriale nu pot fi adunate sau mediate pentru a obține deficitul semestrial, deoarece trimestrele au ponderi diferite în PIB-ul anual. Ajustarea sezonieră redistribuie valorile între trimestre potrivit tiparelor statistice, fără să majoreze deficitul.

Plățile pentru investiții au crescut în trimestrul al doilea

Calendarul investițiilor publice și al proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență a influențat rezultatele. Plățile pentru investiții au totalizat 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea, față de 21,7 miliarde de lei în primul trimestru.

Proiectele PNRR trebuiau să îndeplinească jaloanele și țintele până la 31 august. Astfel, cheltuieli efectuate în mod obișnuit spre finalul anului au fost devansate în primul semestru. Ministerul consideră că diferențele trimestriale reflectă în principal calendarul încasărilor și plăților, dar avertizează că majorarea indicatorului trebuie monitorizată.

România păstrează cel mai mare deficit din UE

Rezultatele definitive pentru 2025 indică un deficit de 7,8% din PIB, față de 9,2% în 2024. Reducerea de 1,4 puncte procentuale este printre cele mai mari din Uniunea Europeană, la egalitate cu Malta. Eurostat revizuise astfel în scădere nivelul de 7,9% comunicat inițial în aprilie 2026.

Veniturile bugetare au crescut de la 34% la 35,6% din PIB. Totuși, România a rămas pe primul loc în UE după deficit, înaintea Poloniei, cu 7,2%, Belgiei, cu 5,2%, și Franței, cu 5,1%.

De ce diferă rezultatul cash de cel european

La 30 iunie 2026, deficitul cash era de 41 de miliarde de lei, respectiv 2% din PIB, cu 28,8 miliarde de lei sub nivelul din aceeași perioadă a anului precedent.

Metodologia cash urmărește încasările și plățile efective. În schimb, metodologia ESA înregistrează veniturile și cheltuielile când sunt recunoscute economic, inclusiv obligații încă neachitate. Ministerul precizează că facturile neachitate sunt doar una dintre componentele diferenței dintre cele două rezultate, fără să fie cea mai mare.

Foto: Profimedia