Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), avertizează că asistăm la o accelerare a încălzirii globale, fenomen ale cărui efecte sunt tot mai vizibile în România și în întreaga Europă. Specialistul atrage atenția că lunile iulie și august ar putea aduce noi temperaturi record, în contextul în care continentul nostru se încălzește de două ori mai repede decât media globală.

Europa, „punct fierbinte” pe harta încălzirii globale

Potrivit climatologului, fenomenele meteorologice extreme au devenit o realitate cotidiană, manifestându-se prin contraste violente. În timp ce unele regiuni se confruntă cu arșiță și secetă, altele sunt lovite de inundații rapide.

„Avem de-a face cu accelerarea încălzirii globale, pentru că observăm aceste fenomene extreme, valurile de căldură și secetele care se extind, dar și incendiile de vegetație, din păcate, care sunt din ce în ce mai numeroase, mai extinse”, a explicat Roxana Bojariu la Digi24.

Aceasta a subliniat că atmosfera mai caldă reține o cantitate mai mare de vapori de apă, ceea ce duce la precipitații extrem de intense într-un timp foarte scurt. Situația este cu atât mai gravă în Europa, unde ritmul încălzirii este accelerat.

  • Continentul european se încălzește cu peste de două ori mai mult decât media globală.
  • Fenomenele extreme se manifestă mult mai sever din cauza acestei amplificări.
  • Valurile de căldură apar mai devreme și cu o intensitate sporită.

Prognoze îngrijorătoare pentru lunile iulie și august

Deși este dificil de estimat cu precizie chirurgicală ce temperaturi vor fi atinse, statisticile indică o probabilitate ridicată pentru noi recorduri termice în perioada următoare. „Clar statisticile arată că probabilitatea de a avea valuri de căldură din ce în ce mai frecvente, mai intense, mai de durată, crește și rezultatul îl simțim deja”, a punctat specialistul ANM.

Cum ne putem proteja: Măsuri pe termen scurt și lung

Roxana Bojariu insistă pe necesitatea adaptării la noile condiții climatice, atât la nivel individual, cât și la nivel de infrastructură urbană. Stresul termic este resimțit mult mai puternic în orașe, din cauza fenomenului de „insulă de căldură”.

„Va trebui să luăm măsuri care să ne ajute să limităm efectele. Pe termen scurt să ne protejăm, limitându-ne activitățile în aer liber sau, în orice caz, adaptându-ne programul”, recomandă climatologul.

Pentru viitor, soluțiile propuse includ:

  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin limitarea arderii combustibililor fosili.
  • Adaptarea marilor aglomerări urbane prin plantarea de arbori din specii potrivite locului.
  • Monitorizarea și respectarea sistemelor de atenționare și avertizare meteorologică.

„Într-o oarecare măsură, încetinirea acestui ritm de încălzire depinde de noi, ca societate globală. Depinde de noi, ca persoană, ca o comunitate locală în care ne aflăm. La nivel național, deci pe toate nivelurile, e nevoie de un efort de reducere”, a conchis Roxana Bojariu.