Datoria publică a României ar urma să crească semnificativ în următorul deceniu, ajungând de la o pondere de 61,6% din PIB în 2026 până la aproximativ 90% din PIB în anul 2036. Prognoza alarmantă apare în cel mai recent Raport de convergență publicat de Comisia Europeană, care indică o traiectorie ascendentă constantă a gradului de îndatorare al țării noastre.

Avertismentul economiștilor: Ne împrumutăm cu un miliard de euro pe săptămână

Analiștii economici sunt de părere că pragul de 90% din PIB ar putea fi atins chiar mai devreme de termenul estimat de oficialii europeni, dacă autoritățile nu reușesc să țină sub control deficitul bugetar. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază ritmul accelerat al împrumuturilor actuale.

„Dacă mergem în ritmul în care suntem în momentul de faţă cu un miliard de euro împrumut în fiecare săptămână, în medie, este posibil să ajungem poate chiar mai repede la 80-90% din PIB datorie publică, iar aceasta se va traduce, din păcate, prin taxe şi impozite mai mari pentru noi şi copiii noştri”, a declarat Adrian Negrescu pentru News.ro.

La rândul său, economistul Aurelian Dochia consideră că reducerea datoriei este aproape imposibilă fără excedente bugetare, o perspectivă puțin probabilă pentru următorii zece ani.

„Traiectoria aceasta este inevitabilă, nu vom putea să intrăm în traiectorie de reducere a datoriei publice decât în momentul în care începem să avem excedente bugetare primare, ceea ce pentru decada următoare este practic imposibil”, a explicat Aurelian Dochia.

Unde se duc banii statului: 90% din taxe acoperă doar pensiile și salariile

O problemă majoră identificată de experți este structura cheltuielilor publice. În prezent, cea mai mare parte a veniturilor colectate de stat nu merge către investiții, ci către cheltuieli de funcționare și asistență socială.

  • Peste 90% din taxele și impozitele colectate sunt direcționate către pensii, salarii și cheltuieli sociale.
  • Restul de 10% din venituri sunt folosite exclusiv pentru plata dobânzilor la datoria publică deja existentă.
  • Statul se împrumută anual cu aproximativ 50 de miliarde de euro pentru a-și achita facturile curente.

„România creşte pe datorie în momentul acesta. Statul este condamnat să se împrumute din ce în ce mai mult pentru a avea cu ce să îşi achite toate facturile legate de bani, salarii, pensii şi de cheltuielile de funcţionare ale statului român”, a mai precizat Negrescu.

Soluții pentru evitarea colapsului financiar

Pentru a ieși din acest cerc vicios al îndatorării, Adrian Negrescu propune trei direcții de acțiune prioritare:

  • Reducerea cheltuielilor publice și tăierea costurilor inutile pentru a micșora nevoia de împrumut.
  • Combaterea evaziunii fiscale pentru a crește încasările la bugetul de stat.
  • Extinderea bazei de impozitare prin măsuri care să stimuleze investitorii și să creeze noi locuri de muncă.

Povara dobânzilor și presiunea internațională

O altă îngrijorare majoră este reprezentată de costul creditelor. Aurelian Dochia atrage atenția că dobânzile la credite reprezintă deja 3% din PIB și sunt în continuă creștere.

„Am avea poate o speranţă să se îmbunătăţească ratingul pe care îl avem şi să ne împrumutăm la dobânzi ceva mai bune, numai că această perspectivă nu e credibilă. Pe de o parte, pentru că este puţin probabil ca deficitele noastre să scadă semnificativ în anii următori şi, pe de altă parte, cred că vom asista la o piaţă financiară naţională şi internaţională tot mai dificilă”, afirmă economistul.

Evoluția cifrelor: Ce arată datele oficiale

Conform Raportului de convergență, datoria publică va avea următoarea evoluție estimată:

  • 2024: 54,8% din PIB
  • 2025: 59,3% din PIB
  • 2026: 61,6% din PIB
  • 2027: 63,4% din PIB
  • 2036: 90% din PIB

Deși Ministerul Finanțelor a raportat o reducere a deficitului bugetar în primele patru luni ale anului 2026 (1,17% din PIB față de 2,92% în aceeași perioadă a anului 2025), presiunea rămâne ridicată. În februarie 2026, datoria administrației publice ajunsese deja la 1.132 miliarde de lei.