Scăderea semnificativă a consumului în România este semnalul clar că populația a început să deconteze anii de cheltuieli publice ridicate și împrumuturi masive. Profesorul de economie Cristian Păun avertizează că imaginea de „tigru al Europei” a fost doar o iluzie, iar românii plătesc acum costurile prin taxe mai mari și inflație galopantă.

Nota de plată pentru o bunăstare artificială

Potrivit economistului Cristian Păun, creșterea economică a României din ultimii ani s-a bazat pe un model nesustenabil. Acesta consideră că momentele de optimism exagerat privind nivelul de trai au fost construite pe o fundație fragilă, alimentată de datorii.

„Toate acele momente triumfaliste din trecut în care spuneam că suntem tigrii Europei, că am ajuns la PIB pe locuitor precum Luxemburg și Elveția (…) e clar că totul a fost o iluzie”, a declarat Cristian Păun într-o intervenție pentru Digi24.

Expertul explică faptul că mecanismele prin care statul își acoperă acum deficitul afectează direct buzunarul cetățeanului:

  • Taxarea: Creșterea poverii fiscale pentru a susține aparatul de stat.
  • Inflația: Scăderea puterii de cumpărare, care funcționează ca o taxă ascunsă.
  • Incompetența politică: Menținerea unor cheltuieli bugetare care nu se traduc în servicii mai bune.

„Poporul plătește principala notă de plată, fie prin taxare, fie prin inflație, plătind în continuare niște cheltuieli bugetare care ascund în spate multă incompetență politică, mult dezinteres politic”, a adăugat profesorul.

Statul rămâne „obez” în ciuda costurilor enorme

Deși românii contribuie cu sume tot mai mari la bugetul de stat, calitatea serviciilor publice și a infrastructurii nu a cunoscut o evoluție similară. Cristian Păun critică dur lipsa de modernizare a instituțiilor și a structurilor administrative.

„Cu toate că plătim niște prețuri enorme, niște taxe mari și foarte mari, nu primim mare lucru de banii respectivi. România rămâne în continuare nemodernizată. În continuare, statul rămâne obez, o mare gură resursofagă și noi plătim, în continuare, sărăcind”, a punctat acesta.

Avertisment: „Pericolele pot fi și mai mari”

Perspectivele economice nu sunt deloc optimiste, în ciuda unor raportări care arată o scădere a deficitului bugetar. Profesorul Păun avertizează că această scădere nu este rezultatul unor reforme reale, ci al presiunii puse pe populație.

„Da, a scăzut deficitul, dar el a scăzut prin inflație, prin taxare, prin zero reforme”, susține economistul. Acesta atrage atenția că agențiile de rating monitorizează atent capacitatea României de a implementa reforme structurale, nu doar cifrele brute.

În ceea ce privește fondurile europene, situația este la fel de tensionată. Cristian Păun observă o lipsă de eficiență în gestionarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR): „Vedem politicienii foarte, foarte cu râvnă să pușchească PNRR-ul și să dăm banii înapoi deja din banii pe care i-am luat”.

Fără o reducere a cheltuielilor ineficiente și fără reforme care să prevină populismul, România riscă să rămână blocată într-un cerc vicios al sărăcirii populației pentru a susține un aparat de stat supradimensionat.