Ai trecut sau urmează să treci de la micro la impozitul pe profit și nu îți e clar de ce plătești mai mult decât arată balanța? Răspunsul stă în felul în care se calculează baza de impozitare. Explicăm pe înțelesul antreprenorilor cum funcționează și ce poți controla tu, nu doar contabilul.
Cum funcționează, pe scurt
Impozitul pe profit este taxa pe care o plătesc firmele încadrate în acest regim pentru profitul lor impozabil, nu pentru cifra de afaceri. Profitul impozabil nu este identic cu profitul pe care îl vezi în bilanț, de aici și multe confuzii.
La data redactării, cota standard de impozit pe profit este de 16%, potrivit informațiilor publicate de ANAF. În general, impozitul se calculează la nivel de an fiscal, dar plata se face de regulă trimestrial, pe baza rezultatelor contabile și a ajustărilor fiscale.
În practică, firmele pornesc de la rezultatul contabil (venituri minus cheltuieli), iar apoi contabilul îl ajustează conform regulilor fiscale. Din discuțiile cu antreprenori, aici se pierd de obicei explicațiile: se vede doar suma finală de plată, nu și drumul până la ea.
Cine plătește impozit pe profit și cine rămâne la micro
Nu toate firmele din România ajung direct la impozit pe profit. Multe SRL-uri mici pornesc ca microîntreprinderi, unde impozitul se calculează la venit (cifră de afaceri), nu la profit. Când depășești plafonul în vigoare pentru micro sau nu mai îndeplinești condițiile, treci la impozit pe profit.
Anumite tipuri de activități sunt, de regulă, direct la impozit pe profit, indiferent de mărimea firmei. De exemplu, instituțiile de credit, companiile de asigurări sau unele firme cu activități reglementate special nu se încadrează la regimul micro. Detaliile diferă de la caz la caz și trebuie verificate cu contabilul.
Un exemplu clasic: ai un SRL de consultanță cu trei angajați. Cât timp ești sub plafonul pentru micro și respecți condițiile, plătești impozit la venit. Din momentul în care ai depășit plafonul sau ai intrat într-o categorie exceptată, regimul se schimbă și intri la impozit pe profit, cu tot ce înseamnă asta la bază de calcul și la raportări.
Cum se determină baza de calcul pentru impozitul pe profit
Baza de calcul nu este pur și simplu profitul din contul de profit și pierdere. Codul fiscal cere mai mulți pași, iar rezultatul se numește profit impozabil sau baza impozabilă. Pe hârtie pare o formulă, în practică e un șir de ajustări contabile.
De regulă, contabilul urmează pași de tipul acesta:
- Pornește de la profitul contabil (venituri minus cheltuieli).
- Adaugă cheltuielile nedeductibile (cele pe care Fiscul nu le recunoaște la calcul).
- Scade veniturile neimpozabile (sume care nu se iau în calcul la impozit).
- Ajustează cu elemente similare veniturilor și cheltuielilor, acolo unde legea cere.
- Scade pierderea fiscală reportată din anii trecuți, dacă există și încă mai poate fi folosită.
Rezultatul după aceste ajustări este profitul impozabil. Abia asupra lui se aplică cota de 16%. Diferența dintre profitul contabil și cel fiscal poate fi uneori foarte mare, mai ales în firme cu multe cheltuieli pe care Fiscul le vede altfel.
De exemplu, o firmă de servicii poate avea profit contabil mic, dar multe cheltuieli tratate ca nedeductibile. Pe hârtie, pare că afacerea abia iese pe zero, însă la calculul fiscal profitul crește, odată cu el, crește și impozitul de plată.
Cheltuieli deductibile, limitate și nedeductibile – unde se rupe filmul
În mare, cheltuielile se împart în trei categorii: deductibile, deductibile limitat și nedeductibile. De aici apar discuțiile la fiecare balanță lunară sau trimestrială.
Cheltuielile deductibile sunt acelea pe care Fiscul le acceptă integral la calculul profitului impozabil. De obicei, intră aici salariile și contribuțiile, chiriile, utilitățile pentru spații de firmă, materiile prime, serviciile folosite direct în activitate, amortizarea echipamentelor conform regulilor fiscale.
Cheltuielile deductibile limitat sunt acelea pe care le poți scădea doar în anumite procente sau condiții stabilite de Codul fiscal. Un exemplu des întâlnit în practică este al mașinilor folosite și în interes personal, nu doar de firmă. Alt exemplu: anumite cheltuieli de protocol sau de marketing, care au plafon.
Cheltuielile nedeductibile sunt cele care nu scad deloc baza de calcul. Aici intră, de regulă, amenzi și penalități către autorități, cheltuieli personale decontate pe firmă (vacanțe, cumpărături casnice), impozitul pe profit în sine, unele sponsorizări peste limitele recunoscute fiscal și alte sume pe care legea le exclude explicit.
La multe firme mici se întâmplă același lucru: antreprenorul vede că banii au ieșit din cont și se așteaptă să conteze integral la impozit, dar Fiscul vede altă poveste. De aceea, două firme cu același profit contabil pot avea baze de calcul foarte diferite, în funcție de structură și de documente.
Pierdere fiscală, venituri neimpozabile și alte ajustări
Pe lângă cheltuieli, mai există câteva ajustări care influențează baza de calcul și pe care merită să le cunoști, măcar la nivel de principiu.
În primul rând, pierdere fiscală nu înseamnă același lucru cu pierdere contabilă. Pierderea fiscală este rezultatul negativ după ce ai aplicat toate regulile fiscale asupra veniturilor și cheltuielilor. Această pierdere se poate, de regulă, reporta și compensa cu profiturile viitoare, în limitele și pe durata stabilite de Codul fiscal.
Apoi, există venituri neimpozabile, pe care legea le scoate din calculul bazei. Pot fi, de exemplu, anumite dividende primite de la alte companii sau alte tipuri de venit prevăzute expres. Contabilul le scade din profitul contabil atunci când determină profitul impozabil.
Mai apar și elemente similare veniturilor și cheltuielilor, cum ar fi diferențe de valoare la reevaluarea unor active sau datorii, anumite provizioane sau ajustări. Nu intră în discuția de zi cu zi a antreprenorului, dar pot schimba semnificativ rezultatul fiscal la final de an.
Ce poți face concret ca antreprenor
Nu trebuie să devii contabil ca să înțelegi baza de calcul, dar nici să semnezi bilanțuri fără să pui întrebări. În practică, firmele care își urmăresc activ impozitul pe profit iau câteva măsuri simple, dar consecvente.
Cer în mod regulat o situație sintetică cu felul în care s-a ajuns la baza de calcul: ce cheltuieli au fost nedeductibile, ce venituri au fost scoase din calcul, ce pierderi fiscale se mai pot folosi. Nu trebuie să fie pe 20 de pagini, dar un rezumat clar te ajută mult.
Organizează-ți documentele. Orice cheltuială pe care vrei să o treci prin firmă are nevoie de factură corectă și de o legătură reală cu activitatea. Fără documente, contabilul nu are cum să o trateze ca deductibilă, indiferent cât de logic ți se pare ție.
Evită să amesteci cheltuielile personale cu cele ale firmei. Pe termen scurt pare o economie de timp, pe termen lung se vede în controale, în baza de calcul mai mare și uneori în riscuri suplimentare la ANAF.
Și, foarte important, discută din timp scenariile de investiții, achiziții sau schimb de regim (de la micro la profit sau invers, dacă legea permite) cu contabilul sau cu un consultant fiscal. E mai ușor să optimizezi înainte decât să „repari” după ce ai depus declarațiile.
Întrebări frecvente
Cum aflu dacă firma mea este la impozit pe profit sau la microîntreprindere?
Vezi în contractul cu contabilul și în declarațiile depuse la ANAF ce tip de impozit figurează. Regimul depinde de forma juridică, de domeniul de activitate și de plafonul de venituri în vigoare.
Cât de des se calculează și se plătește impozitul pe profit?
De regulă, calculul se face trimestrial, iar regularizarea finală la nivel de an, prin declarația anuală de impozit pe profit. Există și situații cu plată anticipată, care se stabilesc împreună cu contabilul.
Pot să scad orice cheltuială din baza de calcul dacă am factură?
Nu. Faptul că există factură nu garantează deductibilitatea. Cheltuiala trebuie să fie legată de activitatea firmei și să respecte regulile din Codul fiscal. Tratamentul exact se stabilește împreună cu contabilul.
Un antreprenor care înțelege diferența dintre profitul din bilanț și baza de calcul pentru impozit nu mai privește impozitul ca pe o loterie trimestrială. Devine doar o regulă de joc pe care o cunoști și pe care o pui în buget, nu o surpriză la fiecare balanță.
Acest articol are rol informativ și nu constituie consultanță fiscală, contabilă sau juridică. Regimul de impozitare și baza de calcul pot varia semnificativ de la o firmă la alta, așa că verifică situația concretă cu un contabil sau un consultant fiscal.
