Președintele SUA, Donald Trump, a răspuns joi declarațiilor omologului său rus, Vladimir Putin, care a minimizat efectele noilor sancțiuni dure impuse de Statele Unite sectorului energetic al Rusiei. „Mă bucur că el simte asta”, a spus Trump la Casa Albă, adăugând: „Vă voi informa despre asta peste șase luni. Să vedem cum va funcționa”, notează Kyiv Post.

Schimb dur de replici între Trump și Putin

Comentariul lui Trump a venit la câteva ore după ce Putin a calificat sancțiunile drept un „act neprietenos” care „nu va afecta în mod semnificativ bunăstarea noastră economică”. Această confruntare reflectă o intensificare a presiunii economice exercitate de administrația Trump, inclusiv anularea unui summit planificat, pentru a opri invazia Rusiei în Ucraina.

Deși impactul financiar pe termen scurt asupra Rusiei poate fi limitat, sancțiunile transmit un semnal clar al dorinței Casei Albe de a forța Kremlinul să accepte un acord de pace, o țintă pe care Trump a afirmat că nu a reușit să o atingă prin „discuții constructive” cu Putin.

Republicanii susțin sancțiunile și cer măsuri suplimentare

Senatorul Lindsey Graham sprijină poziția lui Trump

Tonul ferm al președintelui Trump a fost susținut rapid de lideri republicani. Senatorul Lindsey Graham (R-SC) a folosit rețelele sociale pentru a cere intensificarea sancțiunilor, inclusiv împotriva clienților Rusiei.

Graham a declarat: „Putin susține că este imun la sancțiunile americane. Așa cum a spus foarte bine astăzi președintele Trump, timpul va decide.” El a propus extinderea războiului economic prin aplicarea de tarife împotriva celor care cumpără petrol rusesc ieftin pentru a susține „mașina de război a lui Putin”.

Declarație comună din partea liderilor Comitetelor pentru Servicii Armate

Conducerea republicană a Comitetelor Senatului și Camerei Reprezentanților pentru Servicii Armate a emis o declarație fermă prin care susține noile sancțiuni și cere sprijin militar și economic suplimentar pentru Ucraina.

Senatorul Roger Wicker (R-MS) și reprezentantul Mike Rogers (R-AL) au afirmat că „tacticile de amânare și promisiunile goale ale lui Putin arată clar că acesta nu este dispus să pună capăt vărsării de sânge”.

Propuneri pentru intensificarea presiunii asupra Rusiei

• Încetarea tuturor importurilor de energie din Rusia;
• Utilizarea activelor rusești înghețate în SUA și Europa pentru sprijin securitar acordat Ucrainei;
• Folosirea fondurilor europene pentru livrarea de rachete Tomahawk și Taurus cu rază lungă de acțiune către Ucraina.

Liderii republicani susțin că echiparea Ucrainei cu astfel de sisteme „ar consolida poziția Ucrainei la masa negocierilor și ar promova viziunea președintelui Trump privind o pace durabilă”. Aceste solicitări vin în contextul avertismentelor lui Putin privind un răspuns „foarte serios, dacă nu chiar copleșitor” la atacurile asupra teritoriului rus.

Critici din partea senatorilor democrați privind aplicarea sancțiunilor

Un grup de senatori democrați a criticat administrația Trump pentru lipsa acțiunii împotriva evazioniștilor sancțiunilor, în special în cazul Chinei.

Elizabeth Warren (D-MA), Tim Kaine (D-VA), Chris Van Hollen (D-MD) și Angela Alsobrooks (D-MD) au adresat o scrisoare secretarului de stat Marco Rubio și secretarului Trezoreriei Scott Bessent, acuzând administrația că a transformat aplicarea sancțiunilor într-un „eșec evident”.

Ei au atras atenția asupra livrării continue de gaz natural lichefiat (GNL) din proiectul Arctic LNG 2 al Rusiei către China, în ciuda sancțiunilor impuse.

Senatorii au subliniat că „fiecare încărcătură de gaz rusesc sancționat care ajunge în China fără consecințe trimite un semnal clar tuturor potențialilor evazioniști de sancțiuni din întreaga lume – că avertismentele SUA nu au nicio greutate”. Ei au criticat, totodată, întârzierea reluării sancțiunilor țintite împotriva companiilor petroliere rusești, care au fost aplicate abia după o pauză de nouă luni.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a afirmat că Ungaria este „singura” în care ar putea fi încheiat un acord de pace pentru războiul din Ucraina, mesaj transmis în fața zecilor de mii de susținători care au participat joi la un „marș al păcii” organizat la Budapesta. Evenimentul a avut loc cu prilejul comemorării Revoluției anticomuniste din 1956 și reprezintă o demonstrație de forță înaintea alegerilor parlamentare din 2026, într-un context politic intern tensionat, marcat de ascensiunea opoziției, potrivit Reuters.

Viktor Orban susține că UE împiedică eforturile lui Trump 

Premierul, aflat la putere de 15 ani, a vorbit despre relația sa cu liderii globali și a susținut că Budapesta este singurul loc unde ar putea fi negociată o încheiere a conflictului armat. Orban a declarat că Uniunea Europeană ar împiedica eforturile de pace ale lui Donald Trump, pe care îl consideră capabil să pună capăt războiului.

„Bruxelles-ul a decis să meargă la război. Dacă Bruxelles-ul nu ar împiedica misiunea de pace a președintelui SUA, războiul ar fi fost deja încheiat”, le-a spus Viktor Orban susținătorilor adunați în fața Parlamentului. Tot el a afirmat că Ucraina „nu a mai fost de multă vreme o țară suverană” și că Ungaria se opune intrării Kievului în Uniunea Europeană, propunând în schimb „o relație specială”.

Mesaj radical împotriva implicării în conflict

Înainte de discursul public, Viktor Orban a scris pe rețelele sociale: „Astăzi transmitem un mesaj lumii întregi: Ungaria spune NU războiului! Nu vom muri pentru Ucraina. Nu ne vom trimite copiii la abator la comanda Bruxelles-ului”. Premierul a avertizat că cei care susțin o schimbare de guvern la Budapesta „susțin de fapt războiul, fie că își dau seama sau nu”.

Marș rival organizat de opoziție

În paralel cu manifestația susținătorilor premierului, la Budapesta a avut loc și o demonstrație organizată de Peter Magyar, cel care conduce noul partid de centru-dreapta și pro-european Tisza, formațiune ce conduce în sondajele de opinie înaintea alegerilor din 2026. Magyar l-a acuzat pe Viktor Orban că a transformat Ungaria într-un „regim autoritar și corupt”, acuzații respinse de guvernul de la Budapesta.

Producătorul din ucraina Fire Point și autoritățile de la Kiev au comunicat în ultimele luni dezvoltarea şi testarea unei rachete de croazieră denumite FP‑5 „Flamingo”, care, potrivit declaraţiilor oficiale şi investigaţiilor jurnalistice, ar putea transporta un încărcătură explozivă de circa 1.150 de kilograme şi ar avea o autonomie declarată de aproximativ 3.000 km.

Ucraina se laudă cu o rachetă mai mare și mai ieftină decât Tomahawk. Informaţiile privind capacităţile rachetei, ritmul de producţie şi utilizarea ei pe front au fost publicate de mai multe surse internaţionale şi de presă, iar oficialii ucraineni au făcut precizări despre etapele testelor şi planurile de fabricaţie.

Specificațiile FP-5

Reprezentanţii Fire Point şi surse independente au precizat că FP‑5 are o încărcătură utilă declarată de 1.150 kg şi o rază de acţiune de până la 3.000 km, ceea ce ar plasa racheta între cele mai mari sisteme de croazieră introduse recent în teatrele de conflict.

Totodată, sursele menţionează o acurateţe de ordinul zecilor de metri în condiţii de test, iar fabrica producătoare a oferit informaţii despre intenţia de a creşte capacitatea de fabricaţie până la zeci
de unităţi pe lună.

Declarațiile oficialilor şi producătorilor

Şefii companiei şi oficialii ucraineni citaţi în relatările media au oferit explicaţii despre motivaţia dezvoltării şi despre performanţele rachetei.

„Lupta aeriană este în prezent avantajul nostru asimetric real pe câmpul de luptă. Nu avem la dispoziţie acelaşi număr de resurse ca adversarul, astfel că trebuie să ne adaptăm.”

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a afirmat:

„Racheta a trecut cu succes testele. În prezent este cea mai reuşită rachetă a noastră.”

De asemenea, un responsabil guvernamental a explicat necesitatea autonomiei în aprovizionare:

„Credem că cea mai bună garanţie este capacitatea noastră de a ne apăra, nu dependenţa de voinţa altora.”

Utilizare în teren a FP-5

Mai multe relatări jurnalistice au menţionat că rachete derivate din acest program au fost folosite în operaţiuni împotriva unor ţinte pe teritoriul controlat de Rusia, inclusiv infrastructură industrială şi baze militare, iar producătorii au precizat că fragmente din muniţie sovietică reutilizată sunt folosite în unele variante de încărcătură utilă.

Jurnaliştii şi analiştii citaţi subliniază că unele dintre aceste afirmaţii sunt susţinute de imagini şi evaluări OSINT, dar detaliile privind efectele exacte şi evaluările independente variază între surse.

Reacţiile Rusiei

Anunţurile despre extinderea producţiei au atras reacţii diplomatice: planul unei facilităţi din Danemarca pentru producţia de combustibil solid destinat unor componente a generat critici din partea Moscovei, care a calificat aprobarea drept un pas ostil.

Oficialii ruşi au comentat public decizia Danemarcei, iar Reuters a relatat poziţia părţii ruse în legătură cu această iniţiativă.

Datele făcute publice şi limitări ale informaţiilor disponibile despre FP-5
Informaţiile despre FP‑5 provin din investigaţii jurnalistice, declaraţii oficiale şi comunicate ale producătorului.

Verificările independente privind performanţa exactă în teatru, costul unitar final şi numărul de rachete livrate rămân, în unele cazuri, subiectul evaluărilor analistice şi nu au fost publicate toate detaliile tehnice în documentaţie deschisă.

Raportările recente indică intenţii de a creşte producţia şi de a fabrica componente în străinătate, dar cifrele exacte pot evolua.

Statele Unite au impus sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil, precum și a filialelor acestora, într-o mișcare descrisă de analiștii CNN drept „o provocare neașteptată” adresată Kremlinului de către președintele Donald Trump.

Departamentul american al Trezoreriei a justificat măsura prin „lipsa de voință reală a Rusiei de a se angaja într-un proces de pace care să ducă la încheierea războiului din Ucraina”. Secretarul american al Finanțelor, Scott Bessent, a declarat că sancțiunile vizează „cele mai importante două companii care finanțează mașina de război a Kremlinului”, subliniind că Washingtonul este „pregătit să meargă mai departe dacă situația o va impune”.

Anunțul survine după ce Casa Albă a decis să anuleze summitul planificat între Donald Trump și Vladimir Putin, ce urma să aibă loc la Budapesta. Președintele american a explicat că „nu era momentul potrivit” pentru o astfel de întâlnire, menționând că a „simțit nevoia de a impune sancțiuni semnificative Rusiei”, dar a adăugat că speră ca acestea „să nu rămână în vigoare prea mult timp”.

Reacții internaționale

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat decizia Statelor Unite, afirmând că „Washingtonul demonstrează determinare într-un moment în care Rusia nu arată nicio intenție de pace”.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că este „mulțumit” de acțiunea americană, adăugând că „Putin trebuie să plătească un preț pentru agresiunea sa”.

Ambasadoarea Ucrainei la Washington, Olga Stefanișina, a numit sancțiunile „primul pas important” al actualei administrații Trump. „Pacea este posibilă doar prin forță și presiune constantă asupra agresorului”, a transmis ea pe platforma X.

Europa accelerează propriile sancțiuni

Decizia Statelor Unite vine în contextul în care Uniunea Europeană a adoptat al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care include interzicerea importurilor de gaze naturale rusești până în 2027. Propunerea a fost sprijinită de majoritatea statelor membre, cu excepția Slovaciei și Ungariei, dependente de energia rusă.

Ambasadorii la UE au aprobat miercuri cel de-al 19-lea set de sancțiuni impuse Moscovei de la începutul invaziei la scară largă în 2022, amânând efectiv cu un an data de „închidere” a livrărilor de gaze rusești către Europa.

Conform noilor măsuri, Europa va „închide robinetele” la 1 ianuarie 2027 conductei de GNL care a furnizat UE timp de decenii cu energie, în special pentru încălzire.

Sancțiunile interzic toate tranzacțiile cu două dintre cele mai mari companii energetice ale țării, Rosneft și Gazprom Neft, și au identificat încă 117 nave din „flota din umbră” a Rusiei, formată din petroliere, care operează sub radarul sancțiunilor internaționale. Navele adăugate aduc totalul la 558.

Bruxelles-ul a luat, de asemenea, măsuri pentru a combate presupușii spioni pentru Moscova, prin impunerea de controale asupra călătoriilor diplomaților ruși în Europa. Acum, aceștia trebuie să informeze autoritățile din țările în care sunt staționați cu privire la orice călătorie în străinătate.

În declarația sa privind cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Europa trebuie să combată de la bază finanțarea efortului de război al Rusiei.

„E timpul să închidem robinetul”, a declarat von der Leyen. Suntem pregătiți pentru asta. Am economisit energie, am diversificat aprovizionarea și am investit în surse de energie cu emisii reduse de carbon ca niciodată. Astăzi, aceste eforturi dau roade.”

Conform planului aprobat, UE intenționează, de asemenea, să reducă plafonul prețului pentru petrolul brut rusesc la 47,60 dolari pe baril.

„În trei ani, veniturile Rusiei din petrol în Europa au scăzut cu 90%. Acum întoarcem pagina definitiv”, a adăugat von der Leyen.

Sancțiunile vor fi adoptate oficial joi în timpul summit-ului liderilor țărilor membre, de la Bruxelles.

Donald Trump a cerut în repetate rânduri țărilor europene „să nu mai finanțeze indirect războiul lui Putin” prin achiziții de energie din Rusia. „Europa trebuie să treacă la viteza superioară. Nu poate cumpăra petrol și gaze de la o țară cu care se află în conflict”, a spus liderul american.

Rachetele Tomahawk și disputa privind sprijinul militar

În același timp, Donald Trump a explicat decizia de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Tomahawk, argumentând că utilizarea acestora necesită o instruire complexă de până la un an. „Sunt arme extrem de sofisticate, iar noi nu intenționăm să antrenăm alte țări să le folosească”, a spus președintele american, în cadrul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Totuși, potrivit The Wall Street Journal, administrația Trump ar fi ridicat o restricție cheie care limita utilizarea de către Ucraina a rachetelor occidentale cu rază lungă de acțiune pentru lovituri pe teritoriul rus. Surse americane au declarat că această măsură ar permite Kievului să intensifice atacurile asupra unor ținte strategice din interiorul Rusiei.

Forțele armate ucrainene au confirmat recent utilizarea unei rachete Storm Shadow, furnizată de Marea Britanie, pentru a lovi o fabrică de muniție din regiunea Briansk.

Președintele american Donald Trump a negat miercuri știrile conform cărora SUA ar fi ridicat în liniște o restricție cheie privind utilizarea de către Ucraina a unor rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident.

„SUA nu are nicio legătură cu aceste rachete, de oriunde ar proveni ele sau cu ce face Ucraina cu ele!”, a continuat el.