Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume și are o istorie fascinantă, plină de legende, descoperiri și evoluții culturale. Deși nimeni nu poate spune cu exactitate când a fost descoperită cafeaua, există o poveste populară care ne duce cu peste o mie de ani în urmă, în Etiopia.
Legenda ciobanului Kaldi
Una dintre cele mai cunoscute legende despre descoperirea cafelei este cea a unui cioban etiopian pe nume Kaldi, care ar fi trăit în secolul al IX-lea. Se spune că acesta a observat că caprele sale deveneau foarte energice după ce mâncau fructele roșii ale unui arbust necunoscut. Curios, Kaldi a gustat și el din aceste fructe și a simțit un val de energie neobișnuit.
Entuziasmat, ciobanul a dus descoperirea sa unui călugăr dintr-o mănăstire din apropiere. Acesta a decis să fiarbă fructele și să facă o băutură din ele. Spre surprinderea lui, băutura l-a ajutat să rămână treaz în timpul rugăciunilor de noapte, iar vestea despre efectele revigorante ale cafelei s-a răspândit rapid în comunitățile religioase din regiune.
Primele utilizări ale cafelei
Indiferent dacă legenda lui Kaldi este adevărată sau nu, se știe că arborele de cafea provine din regiunea Kaffa, Etiopia, iar populațiile locale consumau boabele de cafea sub diverse forme cu mult înainte ca băutura să devină populară.
Înainte de a fi preparată sub formă de lichid, cafeaua era consumată mai degrabă ca aliment. Triburile etiopiene obișnuiau să macine boabele și să le amestece cu grăsime animală, formând bile energizante, asemănătoare cu batoanele proteice de astăzi. Acestea erau folosite ca o sursă de energie în timpul călătoriilor lungi sau în lupte.
Răspândirea cafelei în lumea arabă
În jurul secolului al XV-lea, cafeaua a ajuns în Peninsula Arabică, unde a fost transformată într-o băutură așa cum o cunoaștem astăzi. Se pare că primii care au început să prăjească și să fiarbă boabele au fost yemenii, în special călugării sufiți, care o foloseau pentru a rămâne treji în timpul rugăciunilor nocturne.
Orașul Mocha (Mukha) din Yemen a devenit un centru important pentru comerțul cu cafea, iar de aici, băutura s-a răspândit rapid în întreaga lume islamică. În secolul al XVI-lea, cafeaua a devenit extrem de populară în Egipt, Persia și în Imperiul Otoman. În această perioadă, au început să apară primele cafenele publice, cunoscute sub numele de qahveh khaneh, locuri unde oamenii se adunau pentru a discuta, a juca șah și a asculta muzică.
Cafeaua ajunge în Europa
În secolul al XVII-lea, cafeaua a fost introdusă în Europa de către comercianții venețieni. La început, clericii catolici s-au opus consumului acestei băuturi „diabolice”, însă Papa Clement al VIII-lea, după ce a gustat-o, ar fi declarat că este „prea delicioasă pentru a fi lăsată doar păgânilor” și a binecuvântat cafeaua.
După acest moment, cafeaua a câștigat rapid popularitate în marile orașe europene. Primele cafenele din Europa au apărut la Veneția (1683), Londra (1652), Paris (1672) și Viena (1683). Aceste locuri au devenit centre culturale și politice, unde scriitorii, filosofii și politicienii își dezbăteau ideile.
O poveste interesantă spune că, după Asediul Vienei din 1683, otomanii în retragere au lăsat în urmă saci de boabe de cafea. Un spion polonez, Jerzy Franciszek Kulczycki, care cunoștea obiceiurile turcilor, a luat boabele și a deschis prima cafenea vieneză, introducând astfel cafeaua cu lapte și zahăr.
Cafeaua cucerește lumea
În secolul al XVIII-lea, cafeaua a devenit una dintre cele mai valoroase mărfuri din lume. Coloniile europene din America Latină, Asia și Africa au început să cultive cafea, iar Brazilia, Columbia și Indonezia au devenit principalii producători.
În anii 1900, băutura a fost popularizată și mai mult prin invenții precum espresso-ul (în Italia, 1901) și cafeaua instant (în SUA, 1938, de către Nescafé). Astăzi, cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume, cu milioane de oameni care încep ziua cu o ceașcă de cafea.
De la legendarul cioban Kaldi până la cafenelele moderne de specialitate, cafeaua a parcurs un drum lung, devenind mai mult decât o băutură – un simbol al culturii și al interacțiunii sociale.
