Tot mai mulți români aleg să își monteze sisteme de supraveghere video pentru a-și proteja locuințele, însă procesul nu este atât de simplu pe cât pare. Instalarea camerelor este strict reglementată de lege, iar proprietarii riscă amenzi usturătoare sau chiar dosare penale dacă nu respectă dreptul la viață privată al vecinilor. Într-un interviu pentru Digi24.ro, avocatul Bogdan Pițigoi a explicat regulile esențiale pe care trebuie să le cunoască oricine dorește să își monitorizeze proprietatea.

Cadrul legal: Ce reguli trebuie să respecți

Instalarea camerelor nu este doar o chestiune de securitate, ci și una juridică. Proprietarii trebuie să țină cont de Regulamentul European privind Protecția Datelor (GDPR), Codul Civil și chiar Codul Penal.

„Instalarea sistemelor de supraveghere video este reglementată de mai multe acte normative, în funcție de situația concretă. În principal, trebuie respectate prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR), în măsura în care imaginile surprinse constituie date cu caracter personal”, a explicat avocatul Bogdan Pițigoi.

Specialistul avertizează că articolul 226 din Codul Penal, care pedepsește violarea vieții private, poate fi aplicat dacă sunt realizate înregistrări fără drept în spații unde o persoană are o „așteptare legitimă de intimitate”.

Reguli diferite pentru case și apartamente

Condițiile de montare a echipamentelor video variază semnificativ în funcție de tipul locuinței:

La curte (casă individuală)

  • Nu este nevoie de autorizație dacă sistemul filmează exclusiv proprietatea personală.
  • Dacă unghiul camerei surprinde curtea, ferestrele sau balconul vecinului, este obligatoriu acordul scris al acestuia.
  • În lipsa dovezii scrise a consimțământului, pot apărea dispute legale privind dreptul de proprietate.

La bloc (condominiu)

Dacă asociația de proprietari decide instalarea camerelor, procesul este mai complex:

  • Montarea trebuie aprobată de Adunarea Generală cu votul majorității proprietarilor.
  • Pot fi monitorizate doar zonele comune: căi de acces, holuri, lifturi, parcări sau subsoluri.
  • Este interzisă orientarea camerelor către ușile apartamentelor sau interiorul locuințelor.

Dacă un proprietar vrea să își pună singur cameră la bloc, acesta o poate orienta exclusiv către propria ușă. Dacă unghiul surprinde vecinii de palier, este nevoie de acordul acestora. Mai mult, instalarea trebuie făcută obligatoriu de o firmă autorizată, nu în regie proprie.

Cine vede imaginile și cât timp sunt păstrate?

Accesul la înregistrări este strict limitat. Asociația de proprietari nu poate arăta imaginile oricui, ci doar poliției, parchetului sau instanțelor de judecată. În general, perioada de stocare recomandată de ANSPDCP este de maximum 30 de zile.

„Problema apare însă atunci când solicitarea este formulată după expirarea perioadei de stocare, iar imaginile au fost deja șterse. De aceea, persoanele care intenționează să inițieze un proces și au nevoie de aceste înregistrări pot solicita instanței asigurarea probelor”, a precizat Bogdan Pițigoi.

Obligația de informare: Când e nevoie de panoul „Zonă supravegheată”?

Proprietarii trebuie să fie atenți la modul în care informează publicul despre prezența camerelor:

  • Nu este necesar panou: Dacă filmarea se face strict în spațiul privat, fără a surprinde alte persoane.
  • Este obligatoriu panou: Dacă sistemul monitorizează și zone din domeniul public sau spații comune unde circulă alți locatari sau vizitatori.

Sancțiuni: De la amenzi la răspundere penală

Nerespectarea acestor norme poate atrage consecințe grave:

  • Sancțiuni administrative: ANSPDCP poate aplica avertismente sau amenzi de câteva mii de lei.
  • Răspundere civilă: Instanța poate obliga proprietarul să modifice unghiul camerei, să o demonteze sau să plătească despăgubiri morale și cheltuieli de judecată.
  • Răspundere penală: În cazuri grave de violare a vieții private, se poate ajunge la dosar penal.

„Înregistrările nu pot fi publicate în mediul online și nici folosite pentru a expune, denigra sau prejudicia alte persoane, deoarece o astfel de utilizare poate atrage răspunderea juridică”, a concluzionat avocatul Bogdan Pițigoi.