Imagini șocante au apărut în mediul public despre accidentul de la Buftea în care a fost implicat un TIR. Camionul a lovit un bătrân chiar pe trecerea de pietoni și nu a mai avut nicio șansă.

Imagini cu accidentul de la Buftea au apărut pe Facebook

Imagini șocante de la un teribil accident rutier produs, marți, în Buftea. Un bărbat a fost strivit de un TIR, chiar pe trecerea de pietoni.

SURSA Foto: Facebook

Într-o postare video pe rețelele de socializare este surprins momentul groaznic. TIR-ul oprește la o trecere de pietoni, pe DN 1A București-Ploiești, în localitatea Buftea, iar pietonul începe să traverseze. Din motive încă necunoscute, vehiculul de mare tonaj a pornit chiar în momentul în care bărbatul era in față și l-a prins sub roata din față-dreapta.

Bărbatul a murit pe loc, după ce a fost târât câțiva metri. Cea mai plauzibilă explicație, până la apariția unei interpretări oficiale a politiei, este că șoferul TIR-ului nu l-a observat pe bătrân.

Polițiștii Serviciului Rutier Ilfov efectuează cercetări, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. Traficul rutier a fost oprit pe sensul către București, circulându-se alternativ, pe celălalt sens, potrivit INFOTRAFIC.

Datele despre accidente sunt alarmante

Datele pe anul 2022 sunt cel puțin îngrijorătoare. În medie, pe șoselele României s-au produs 76 de accidente zilnic. Alarmant este faptul că în medie, în fiecare zi, patru români și-au pierdut viața în urma unor astfel de accidente. 28.000 de accidente de circulație rutieră cauzatoare de vătămări corporale au avut loc în România în anul 2022, în urma lor suferind 36.000 de persoane, dintre care aproximativ 1.600 și-au pierdut viața.

Ar putea părea doar niște cifre îngrijorătoare, însă toate acestea se traduc în tragedii care marchează nu doar viața persoanelor direct implicate, ci și vieţile altora. Oameni morţi, mame și tați îndurați, soți sau soții cu sufletele sfâșiate, copii rămași fără părinți sau supraviețuitori marcați pentru tot restul vieții – toate acestea nu pot fi măsurate, însă ar putea fi prevenite.

În ianuarie 2022, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 20 privind completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Prin care se reglementează condusul „autodefensiv“. Dar nici până în prezent nu au fost publicate normele de punere în aplicare.

Institutul Național de Statistică preciza în raportul pe 2022 faptul că se constată creșteri ale riscului asociat traficului rutier. Pentru toate tipurile de accidente de circulație rutieră cauzatoare de vătămări corporale. După natura acestora şi modul în care s-au produs, cea mai mare creștere, respectiv 10,2%, fiind semnalată la numărul accidentelor în care este implicat un singur vehicul.

NATO îşi întăreşte prezenţa în Kosovo cu 600 de britanici. Militarii provin dintr-o forță de rezervă pusă la dispoziție la sfârșitul săptămânii pentru KFOR.

Tensiunea continuă să crească. Aproximativ 600 de soldați britanici vor fi dislocați în Kosovo pentru a consolida prezența NATO în această fostă provincie sârbă, unde a avut loc un grav atac armat pe 24 septembrie, a anunțat, duminică, un purtător de cuvânt al Alianței, scrie Le Figaro.

„Marea Britanie va desfășura aproximativ 200 de soldați din Batalionul 1 al Regimentului Regal Prințesa Wales, care se vor alătura altor 400 de soldați britanici aflați deja în Kosovo pentru exerciții. Vor urma întăriri din alte țări ale Alianței”, a declarat Dylan White, purtătorul de cuvânt al NATO.

Cresc forțele NATO în Kosovo

Cele 200 de noi dislocări, pe lângă cele 400 deja prezente pentru exerciții, provin dintr-o forță de rezervă pusă la dispoziție la sfârșitul săptămânii pentru KFOR, forța desfășurată de NATO în Kosovo, de către armata britanică pentru a face față reînnoirii tensiunii din regiune.

KFOR, prezentă în țară încă de la războiul din 1998-99, rămâne principala instituție responsabilă de securitatea țării, cu 4.500 de militari din 27 de țări.

Serbia masează trupe la graniță

„Această decizie vine după atacul violent împotriva poliției din Kosovo din 24 septembrie și tensiunile tot mai mari din regiune”, a adăugat el, fără a se referi în mod explicit la declarațiile americane de vineri, care au avertizat cu privire la o desfășurare militară sârbă la granița cu Kosovo.

NATO a făcut din nou apel la calm duminică și a cerut ca Belgradul și Pristina să revină cât mai repede pe calea dialogului, „singura cale de a realiza o pace de durată”, potrivit acestui purtător de cuvânt.

Polițist albanez din Kosovo, ucis de un comandp sârb

Un polițist albanez kosovar a fost ucis duminică, 24 septembrie, într-o ambuscadă în nordul Kosovo, unde sârbii sunt majoritari în mai multe orașe.

A urmat un schimb de focuri între forțele speciale ale poliției kosovare și un comando sârb puternic înarmat. Aceasta este una dintre cele mai grave escalade care au avut loc în Kosovo în ultimii ani.

Serbia refuză să recunoască independența fostei sale provincii din sud, cu o majoritate albaneză, la un deceniu după un război mortal între gherilele de independență kosovare și forțele sârbe, care s-a încheiat după o campanie de bombardare a NATO.

Italia este în pragul dezastrului economic. Giorgia Meloni îşi propune să strângă cel puțin 1% din produsul intern brut sau aproximativ 21 de miliarde de euro pentru ţine sub control datoria publică.

Italia este în pragul dezastrului economic. Giorgia Meloni pune la vânzare active între 2024 și 2026, a anunțat Trezoreria în raportul său economic și financiar.

Planul face parte din eforturile prim-ministrului Giorgia Meloni de a ține sub control a doua cea mai mare datorie din zona euro ca proporție din PIB. În timp ce investitorii urmăresc îndeaproape finanțele publice care scârțâite ale Romei.

Italia este în criză: Povara datoriei ar putea crește

Raportul datoriei Italiei/PIB ar urma să scadă la 139,6% în 2026, de la 140,2% în acest an. Noile ţinte iau în considerare veniturile din vânzarea activelor. Care va fi aşteptată în următorii trei ani, a spus DEF. Şi mai spune că fără planurile de vânzare, povara datoriei probabil ar creste.

Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a spus în document că vânzările de pachete de acţiuni vor implica companii care fac obiectul angajamentelor de privatizare deja convenite cu Comisia Europeană.

„Aceasta este o referire la banca Monte dei Paschi di Siena (MPS). Care a fost salvată în 2017 la un cost de 5,4 miliarde de euro pentru contribuabili. Se aşteaptă ca Trezoreria să angajeze consilieri pentru procesul de reprivatizare al băncii. Au spus bancherii, deşi Giorgetti a minimizat perspectiva unei acţiuni rapide. Spunând că guvernul nu are nevoie urgentă de numerar”, scrie Reuters.

Sursa foto: Pixabay

Italia mai vinde şi acţiuni de la companii

De asemenea, Italia va vinde acţiuni la companii la care participaţia Trezoreriei „o depăşeşte pe cea necesară pentru a menţine o coerenţă şi unitatea corespunzătoare a direcţiei strategice”, a adăugat Giorgetti, fără a oferi alte detalii.

Cu toate acestea, guvernele Italiei au un istoric de ţinte de privatizare nerespectate. Acestea datând dinainte de pandemia de COVID-19. Moment care a declanşat o lungă perioadă de politică fiscală expansionistă, care nu s-a încheiat încă.

În 2018, prim-ministrul de atunci Giuseppe Conte s-a angajat să strângă aproximativ 18 miliarde de euro din vânzările de active, până la sfârşitul anului următor, pentru a ajuta la scăderea datoriilor şi a linişti investitorii, dar planul nu a dat rezultate.

Românii care au acest obiect în casă riscă să ajungă la închisoare. Acesta este interzis în țara noastră, iar oamenii legii pot face controale în orice moment.

Românii care au acest obiect în casă riscă să ajungă la închisoare. Este vorba despre termometrele cu mercur, care sunt interzise în România.

Riști pușcăria din cauza unei legi proaste

La un moment dat, ele erau întâlnite aproape în orice casă și în orice spital, apoi legea s-a schimbat, dar parlamentarii nu s-au gândit să prevadă și un mod prin care oamenii pot scăpa de vechile termometre.

Un bărbat din Suceava care avea în casă două termometre cu mercur a vrut să scape de ele, dar fără rezultat. Acesta a sperat până în ultimul moment să nu aibă probleme cu legea.

„Prin anii 50, părinții mei au cumpărat un termometru de uz medical. Cu ceva ani în urmă, a fost scos din uz, deoarece partea din spate a termometrului era spartă. Exista riscul spargerii capilarei, cu consecința contaminării casei.

Între timp, am mai avut un termometru rusesc, non-medical, la o centrală termică, bun până să se spargă parțial. Am încercat, pe parcursul mai multor zile, să rezolv problema preluării gramelor de mercur otrăvitor. Am sunat în multiple locuri, dar fără succes. Problema s-a dovedit o nucă tare”, a spus suceveanul.

Bărbatul a încercat să scape de acest obiect

Bărbatul a căutat în Suceava o firmă care colectează deșeuri toxice. El a sunat și la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, dar nu a reușit să rezolve situația. Autoritățile ar fi refuzat să se bage și să-l scape de aceste termometre.

„Am telefonat din nou la Protecția Mediului, dar de data asta la agenția locală”, a relatat suceveanul. De aici i s-a sugerat să caute un operator de salubritate specializat. Însă tot fără niciun rezultat. La ISU, ofițerul de serviciu a spus că, dacă nu este o amenințare, ei nu au atribuții să intervină și că ei nu colectează materiale periculoase; apoi la două farmacii, parte dintr-un lanț farmaceutic, din Iași și Suceava, de la care de asemenea răspunsul a fost negativ.

Jurnaliștii au încercat să identifice o instituție a statului care să le spună cum se poate scăpa legal de un termometru cu mercur. De la DSP, ISU și Prefectură nu au primit soluții. La farmacii, există din 2023 o nouă lege referitoare la primirea și depozitarea substanțelor periculoase din domeniul medical, dar nu are încă norme de aplicare”, a declarat bărbatul.

Pedeapsă cu pușcăria de la 2 la 7 ani

Șeful Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, Gabriel Gheorghe Panțiru, a declarat că, din anul 2014, „simpla deținere a unui termometru cu mercur este infracțiune”, conform art. 359 din Codul penal.

Persoanelor depistate că dețin sau transportă mercur li se deschide dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de deținere și trafic de produse sau substanțe toxice. Cei care au termometre cu mercur riscă de la 2 la 7 ani de închisoare.

Școlile, liceele și universitățile trebuie să se adapteze rapid la inteligența artificială generativă, susține UNESCO, care a creat primul ghid global pentru utilizarea IA generativă în educație.

Abia scăpate de restricțiile din pandemie, școlile și universitățile încep anul școlar 2023-2024 cu o nouă provocare, inteligența artificială generativă. În timp ce unele instituții de învățământ au interzis, inițial, utilizarea ChatGPT, în principal din cauza preocupărilor legate de modul în care ar putea permite elevilor să trișeze, acum se vorbește de stabilirea regulilor de bază și a liniilor directoare privind utilizarea generativă a AI, scrie Forumul Economic Mondial pe site-ul său.

Primul Ghid global pentru inteligența artificială generativă în educație și cercetare, o inițiativă UNESCO

Primul Ghid global pentru inteligența artificială IA generativă în educație și cercetare, o inițiativă UNESCO, concepută pentru a „aborda întreruperile” cauzate de tehnologie, este acum disponibilă pentru a ajuta acest proces. Pe măsură ce țările continuă să-și stabilească abordarea privind IA, ghidul UNESCO „va ajuta factorii de decizie politică și profesorii să navigheze mai bine în zona IA pentru interesul principal al cursanților”, spune Audrey Azoulay, director general UNESCO. Forumul Economic Mondial și AI Commons au obiective similare cu cele 30 de recomandări orientate spre acțiune prezentate în Recomandările Presidio privind IA generativă responsabilă. Aceste linii directoare sunt centrate în jurul a trei teme cheie: dezvoltarea responsabilă a tehnologiei, colaborarea internațională și progresul social, care încorporează „schimbări educaționale”, precizează FEM.

Care sunt liniile directoare UNESCO pentru IA în educație

Mai puțin de 10% dintre școli și universități au îndrumări oficiale privind inteligența artificială, subliniază UNESCO. Noul ghid sugerează câteva măsuri pe care instituțiile de învățământ le-ar putea adopta pentru a asigura o „educație de calitate, echitate socială și incluziune”.

1. Promovați incluziunea, echitatea, diversitatea lingvistică și culturală
Sarcina guvernelor și instituțiilor este acum de a echilibra condițiile privind concurența. În acest scop, UNESCO spune că trebuie luate măsuri pentru ca toată lumea să beneficieze de conexiune la internet și acces la aplicațiile AI. De asemenea, trebuie stabilite criterii pentru a elimina prejudecățile de gen sau culturale, iar sistemele AI trebuie să evolueze pentru a include date în mai multe limbi, în special în limbile minoritare.

2. Protejați acțiunea umană
Există pericolul să devenim prea dependenți de IA generativă și să pierdem din vedere acțiunea umană, compromițând „dezvoltarea abilităților intelectuale”, avertizează UNESCO. O abordare recomandată de raport pentru a contracara acest lucru este interzicerea selectivă a tehnologiei, în situațiile „în care ar priva cursanții de oportunități de a dezvolta abilități cognitive și abilități sociale prin ignorarea observării lumii reale”.

3. Monitorizarea și validarea sistemelor de IA pentru educație
Acest punct recunoaște necesitatea monitorizării continue a inteligența artificială generativă, pe măsură ce tehnologia continuă să evolueze. Trebuie făcute controale pentru a se asigura că „sistemele AI utilizate în educație și cercetare sunt lipsite de părtinire”, iar copiii și „învățătorii vulnerabili” înțeleg ce este consimțământul informat. Raportul adaugă că „instituțiile și educatorii ar trebui să fie dispuși să ia măsuri rapide pentru a atenua sau elimina… conținutul neadecvat”.

4. Dezvoltați competențe, inclusiv abilități legate de IA generativă pentru cursanți
UNESCO spune că guvernele ar trebui să se angajeze să ofere programe de IA generativă în școli și licee, „precum și pentru învățarea pe tot parcursul vieții”. De asemenea, ar trebui furnizate programe personalizate pentru angajații în vârstă și cetățenii „care ar putea avea nevoie de noi competențe”.

5. Dezvoltarea capacității profesorilor și cercetătorilor de a utiliza în mod adecvat IA generativă
Un sondaj recent din SUA a constatat că mai mulți profesori, decât elevi, folosesc sisteme de IA. UNESCO spune că doar șapte țări se concentrează în prezent pe programe de formare IA pentru profesori, iar politicile viitoare trebuie „să permită profesorilor să creeze instrumente specifice bazate pe GenAI pentru a facilita învățarea la clasă și pentru propria dezvoltare profesională”.

România se află printre statele UE cu cele mai mari emisii anuale de metan din sectorul energetic, conform unui raport publicat recent.

Cât de mult poluează producătorii de petrol din România

Producătorii de petrol din România au emis, în 2019, o cantitate estimată de 120 de kilotone de metan, ceea ce înseamnă o pierdere financiară de aproximativ 90 de milioane de euro, arată noile date ale unui studiu ştiinţific coordonat de Observatorul Internaţional de Emisii de Metan al UNEP, Universitatea din Utrecht şi Environmental Defense Fund, citate de organizaţia de mediu 2Celsius.

În acelaşi timp, din informaţiile cuprinse în Inventarul de gaze cu efect de seră reiese faptul că România este al doilea mare producător de petrol şi gaze din Uniunea Europeană (UE) şi se află printre statele-membre cu cele mai mari emisii anuale de metan raportate din sectorul energetic.

„Rezultatele acestui studiu sunt dovada clară că România trebuie să facă tranziţia pentru a încorpora următorul nivel metodologic de raportare a datelor privind emisiile de metan din sectorul energetic. În momentul de faţă, raportările nu conţin măsurători directe, doar estimări generale. O raportare adecvată a acestor emisii, laolaltă cu programe de detectare a scurgerilor şi reparaţii şi reducerea ventilării la faclă, ne va ajuta şi să profităm de beneficiile pe care le putem obţine prin reducerea emisiilor, precum dependenţa mai mică de importuri de gaze fosile”, a declarat Mihai Stoica, directorul executiv al 2Celsius.

Pierdere financiară de 90 de milioane de euro

Conform raportului, este posibil ca inventarul naţional să fi subestimat emisiile de metan cu cel puţin 2,5 ori în anul analizat. „Metanul irosit – principala componentă a gazului natural – echivalează cu o pierdere financiară de aproximativ 90 de milioane de euro şi ar fi putut alimenta aproximativ un milion de locuinţe timp de un an întreg”, notează sursa citată.

„Concluziile noastre arată că România are o oportunitate uriaşă de a reduce emisiile de metan. Prin detectarea şi repararea mai frecventă a scurgerilor şi prin oprirea ventilaţiei, ţara ar putea capta gazul, care altfel ar fi irosit, să-l aducă pe piaţă şi să ne protejeze clima. Dar România nu este un caz unic. Economii similare ar putea fi realizate de industrie în multe locuri”, a explicat Daniel Zavala-Araiza, cercetător în cadrul Environmental Defense Fund.

Cercetările evidenţiază că metanul provenit din exploatările de combustibili fosili, din agricultură şi din alte industrii provoacă aproximativ o treime din încălzirea globală actuală.

„Acest studiu confirmă importanţa unor date solide, transparente şi uşor de utilizat pentru a determina reduceri importante ale emisiilor de metan, deoarece operatorii şi reprezentanţii guvernamentali dispun acum de informaţiile potrivite pentru a direcţiona acţiunile de atenuare. Suntem încurajaţi de acţiunile pe care Guvernul României şi Comisia Europeană le întreprind pe acest front şi sperăm să vedem că operatorii de petrol şi gaze din România continuă să adopte standardul de raportare şi de atenuare ale parteneriatului pentru metan din industria de petrol şi gaze, OGMP 2.0 al UNEP. Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm să lucrăm cu guvernul român şi cu actorii industriali pentru a ne asigura că angajamentele lor se transformă în reduceri credibile pe termen scurt”, a subliniat Manfredi Caltagirone, şeful Observatorului internaţional al emisiilor de metan al UNEP.

Observatorul Internaţional al Emisiilor de Metan al UNEP colectează, reconciliază şi integrează date empirice privind emisiile de metan în timp aproape real, inclusiv date satelitare de la MethaneSAT, pentru a oferi o transparenţă fără precedent şi date care să ajute la concentrarea eforturilor de reducere a emisiilor de metan şi să contribuie în mod semnificativ la menţinerea sub control a temperaturilor în creştere.

Totodată, una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale non-profit din lume, Environmental Defense Fund creează soluţii transformaţionale pentru cele mai grave probleme de mediu.

2Celsius este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 2010 cu scopul de a influenţa politicile privind schimbările climatice la nivel naţional şi european. Asociaţia este membră a organizaţiilor internaţionale European Environmental Bureau, Climate Action Network Europe şi Federaţiei Europene pentru Transport şi Mediu (T&E).

Liderul partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a declarat, sâmbătă, la Constanţa, că formaţiunea pe care o reprezintă susţine orice formă de colaborare cu partidele democratice referitor la alegerile de anul viitor, cu condiţia generării a „ceva” care să funcţioneze şi să nu dezamăgească alegătorii, scrie Agerpres.

Ludovic Orban declară că în ceea ce ne priveşte pe noi, Forţa Dreptei, suntem o formaţiune politică de orientare liberal-conservatoare. Noi am luat decizia să constituim Forţa Dreptei pentru că Iohannis şi conducerea PNL au lăsat orfani 6,5 milioane de alegători care şi-au spus speranţele şi încrederea în ei. (…) Noi vrem să-i reprezentăm pentru că ei nu mai sunt reprezentaţi astăzi de nimeni. PNL a devenit un argat umil care execută toate comenzile PSD-ului. PNL a murit. În schimb, liberalismul, societatea există şi el trebuie reprezentat. Iar România are nevoie de o alternativă serioasă, o alternativă de oameni bine pregătiţi, o alternativă de oameni care ţin la democraţie, care au capacitatea de a veni cu soluţii pentru problemele cu care se confruntă România”, a spus Orban, într-o conferinţă de presă.

„Din acest motiv, noi, Forţa Dreptei, avem o rezoluţie luată în cadrul conferinţei naţionale, care a spus foarte clar că noi susţinem orice formă de colaborare cu formaţiunile politice democratice, euroatlantiste de centru-dreapta, indiferent că este vorba de pact de colaborare în alegeri, de sprijin reciproc în alegeri, pact de sprijin în turul doi, alianţă electorală, alianţă politică sau alianţă de guvernare, atât alianţă de guvernare locală, cât şi alianţă de guvernare naţională”, a continuat acesta.

Ludovic Orban participă la Şcoala politică a tineretului Forţa Dreptei, eveniment la care au luat parte, în calitate de invitaţi, preşedintele Partidului Mişcarea Populară (PMP), Eugen Tomac, şi vicepreşedintele Uniunii Salvaţi România (USR) Ionuţ Moşteanu.

Autorităţile ucrainene au dezvăluit identitatea unor înalţi responsabili militari ruşi care ar fi organizat acţiuni de sabotaj în 2014, provocând explozia a două depozite de arme destinate Ucrainei în Cehia.

Investigatorii ucraineni spun că fostul bodyguard al lui Vladimir Putin și mai mulți ofițeri GRU au aruncat în aer depozite de arme din Cehia. Cei implicaţi ar fi fost, de asemenea, în spatele unei operaţiuni similare în 2015.

În raport se arată că tot ei ar fi fost implicaţi în aruncarea unor depozite militare pe teritoriul controlat de Kiev în regiunea Lugansk (Donbas, est). Infromaţiile au fost date în cadrul unei conferinţe de presă, de Tetiana Sapian, şefa Biroului de Stat de Investigaţii al Ucrainei.

Depozite de arme aruncate în aer de oamenii lui Vladimir Putin

Doi dintre cei responsabili de aceste atacuri sunt:

fostul şef al Direcţiei principale de Informaţii al Statului Major General al Forţelor armate ruse (GRU) Igor Sergun, fosta gardă de corp a preşedintelui rus Vladimir Putin. Ex-şef pentru operaţiuni speciale ale serviciilor de informaţii militare, Aleksei Diumin. În prezent guvernator al regiunii Tula.

Comandantul operaţiunilor speciale ale forţelor armate ruse, Valeri Fliustikov, şi comandantul unui centru de pregătire pentru misiuni speciale al Statului Major rus, Andrei Averianov, ar fi fost, de asemenea, implicaţi. Generalul Averianov face parte din cercul de apropiaţi ai lui Putin. Şi este adesea prezent la întâlnirile oficiale de la cel mai înalt nivel.

Legătura cu Serghei Skripal şi cei doi ofiţeri GRU

Investigaţia a fost efectuată în cooperare cu autorităţile cehe. Ucraina le-a transmis o listă cu peste 50 de nume de ofiţeri activi ai GRU. Toţi ar fi fost implicaţi în acţiuni de sabotaj.

„Vom oferi neapărat organismelor de aplicare a legii din ţările UE şi statele partenere informaţii despre toţi agenţii GRU identificaţi pentru a verifica dacă nu cumva unii dintre ei se află pe teritoriul acestor ţări în scopul planificării unor acţiuni de sabotaj”, a afirmat Tetiana Sapian în aceeaşi conferinţă de presă.

În acţiunile de sabotaj din Cehia ar fi fost implicaţi şi Anatoli Cepiga şi Aleksandr Mîşkin. Cei doi ofiţeri GRU consideraţi drept suspecţi în cazul otrăvirii, în 2018, în Marea Britanie, a fostului agent rus şi agent dublu britanic Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia.

În ultimii ani, Rusia a fost acuzată de mai multe ţări NATO că a aruncat în aer depozite de arme destinate Ucrainei pe teritoriul Republicii Cehe şi Bulgariei, două state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Un ofițer sub acoperire a făcut profilul traficanților de droguri. În cadrul unui interviu, el a vorbit despre cele mai populare substanțe din România și a făcut un top al țărilor cu cel mai mare trafic. Ofițerul a vorbit și despre modul în care reușesc să se infiltreze în astfel de rețele.

Drogurile au devenit o problemă majoră în România, iar unii spun că țara noastră a pierdut deja această luptă. Un ofițer sub acoperire a vorbit despre acest subiect și a prezentat modul în care se face traficul cu substanțe interzise. El a oferit detalii despre modul în care reușesc cei de la antidrog să se infiltreze în astfel de rețele, dar și țara de unde sunt transportate cele mai mari cantități de substanțe interzise.

Ofițerul sub acoperire spune că România nu a pierdut această luptă. Structurile antidrog „își dau interesul foarte mult pentru combaterea de droguri”, spune el. Toate acțiunile efectuate în 2022, când au fost reținute și arestate 1.292 de persoane, dar și cele din acest an, au fost un mesaj pentru traficanți.

„Colegii mei și cei care fac parte din structurile antidrog își dau interesul foarte mult pentru combaterea de droguri și noi nu am considerat niciodată lupta pierdută, pentru că dacă noi o consideram, eram ultimii pe care mai conta societatea.

Nu pot să ignor că în 2022 structurile antidrog împreună cu procurorii DIICOT au reținut și arestat 1.292 de persoane, că sunt aproape 1.000 de acțiuni la nivel național în 2022, că anul acesta suntem cu plus 20% la persoane reținute, că grupările de criminalitate organizată, cred eu, că au înțeles mesajul, cel puțin de la structurile antidrog că suntem prezenți în stradă, că suntem foarte concentrați și că ne facem treaba. Situația antidrog este într-o continuă schimbare, lumea drogurilor este în schimbare”, a spus ofițerul antidrog sub acoperire în cadrul unui interviu acordat pentru Antena 3 CNN.

România nu este în topul țările cu cele mai mari probleme. De unde sunt distribuite cele mai multe droguri
Ofițerul sub acoperire spune că în țara noastră sunt probleme în ceea ce privește consumul de droguri, însă nu suntem în top. Această problemă este la nivelul întregii Uniunii Europene, unde există toate tipurile de substanțe, inclusiv cocaină și canabis.

„Granițele noastre nu mai sunt închise. Oamenii, tinerii noștri, adulții călătoresc. Călătoresc în Spania, călătoresc în Olanda, vizitează Amsterdam, vizitează Barcelona. Toată lumea știe că în Amsterdam poți să-ți faci rost de un joint și să-l fumezi. A devenit ani de-a rândul o destinație propice pentru consumul de droguri. Amsterdam. Dar trebuie să nu ne mai ferim să spunem lucrurilor pe nume. În România nu avem o destinație pentru traficul de droguri la nivel european”, mai spune ofițerul antidrog.

Cele mai mari probleme în ceea ce privește traficul de droguri sunt în Maroc. De acolo pleacă canabisul către Spania, iar apoi spre alte țări, printre care Germania și România. Ofițerul sub acoperire spune că este vorba despre un trafic internațional de zeci de tone.

„Dacă mă refer la Spania, colegii noștri se confruntă cu o inundare a pieței de cannabis, a pieței legale de cannabis cu cannabis din Maroc. E clar, cannabisul acela, un surplus pentru Spania, își urmează ruta inclusiv către România, către Germania, către Franța. Vorbim aici de trafic internațional de zeci de tone. Tone de cannabis disimulat în marfă legală, care e transportată peste tot în spațiul Schengen. Ajunge inclusiv în România, prin colete, prin compartimente ascunse ale unor autovehicule. Rețelele sunt coordonate de către marocani, de către spanioli, de către români, de către albanezi”, spune ofițerul sub acoperire.

Canabisul, unul dintre cele mai consumate droguri din România

Ofițerul antidrog spune că cel mai consumat în România este canabisul. Acesta vine din Albania și Spania. Aceste țări au un surplus de acest drog și unele îl și produs, având clima favorabilă.

„Dacă vorbim de canabis, care este unul dintre cele mai consumate droguri din România. Acesta clar vine din Albania și din Spania. Sunt două țari care au un surplus de acest drog și unele îl și produc, având în vedere clima, având în vedere criminalitatea organizată și clar aceste grupări distribuie inclusiv către România. (…) Toți facem eforturi pentru a diminua această inundare a pieței europene cu droguri, inclusiv în România, dar este din ce în ce mai provocator”, spune ofițerul antidrog.

Legat de traficanții de droguri, ofițerul sub acoperire spune că aceștia sunt întreprinzători care nu au nimic de pierdut. Ei vor cu orice preț să își vândă marfa, fără a avea empatie în ceea ce îl privește pe consumator.

„Scopul e să-și vândă drogul, nimic altceva. Nu să ajute, nu să facă parte din anturaj, ci doar să facă din ce în ce mai mulți bani”, menționează ofițerul sub acoperire.

Cum se infiltrează ofițerii antidrog în rețele

Poliția Română a creat mecanisme bine studiate și stabilite, astfel ca ofițerii să riște doar atât cât este nevoie atunci când sunt infiltrați în rețele. Se pune accent pe pasiunea și creativitatea ofițerilor. Există riscuri pe care ofițerii sub acoperire și le asumă, dar care sunt compensate într-un fel sau altul.

„Meseria asta o faci în primul rând din pasiune, apoi pentru că vrei să-ți atingi scopul în investigație și atunci nimic nu mai contează.

Dar sunt mecanisme care ne protejează și pe care le putem aplica cu răspundere. Este mai mult decât în filme și este frumos și încurajez pe toată lumea să aleagă o astfel de meserie”, mai spune ofițerul sub acoperire.