Guvernul României a oficializat o măsură importantă pentru protecția socială, prin care alocațiile zilnice de hrană pentru copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii din sistemul de asistență vor fi majorate semnificativ. Noua hotărâre, publicată deja în Monitorul Oficial, va intra în vigoare începând cu data de 1 februarie 2026, având ca scop alinierea sumelor la costurile actuale ale vieții.

Alocație minimă de 32 de lei pe zi pentru asistații social

Începând cu februarie 2026, toți beneficiarii din instituțiile de asistență socială, fie că sunt publice sau private, vor beneficia de o alocație minimă de hrană de 32 de lei pe zi. Această sumă este considerată pragul minim necesar pentru a asigura o alimentație decentă în fiecare zi.

Categoriile de persoane care vor beneficia de această majorare includ:

• Copiii din centrele de zi publice și din casele de tip familial;
• Tinerii și copiii aflați în servicii rezidențiale sub măsuri speciale de protecție;
• Mamele găzduite în centrele maternale;
• Persoanele adulte asistate în centre sociale;
• Adulții cu dizabilități integrați în sistemul de protecție;
• Vârstnicii îngrijiți în instituții publice sau private.

Noi standarde de cost: Cât va cheltui statul pentru fiecare beneficiar

Pe lângă hrana zilnică, Guvernul a actualizat și standardele de cost pentru serviciile sociale. Acestea reprezintă sumele maxime pe care statul le alocă anual pentru îngrijirea fiecărei persoane, în funcție de nevoile specifice și de tipul de centru în care se află.

Estimările costurilor anuale per beneficiar:

• Copii în case de tip familial: peste 80.000 de lei pe an;
• Copii cu dizabilități (servicii rezidențiale): peste 120.000 de lei pe an;
• Persoane vârstnice: între 37.000 și peste 100.000 de lei pe an (în funcție de gradul de dependență);
• Adulți cu dizabilități: între 56.000 și peste 116.000 de lei pe an (în funcție de tipul centrului și nivelul de suport).

Această nouă reglementare abrogă o hotărâre veche din 2014, uniformizând astfel sistemul de asistență și adaptându-l la realitatea economică actuală, marcată de creșterea prețurilor la alimente și servicii.

Ministrul Muncii: „22 de lei pe zi au însemnat prea puțin”

Ministrul Muncii, Florin Manole, a explicat că această actualizare era urgentă, având în vedere că sumele nu mai fuseseră modificate din anul 2022, deși inflația a afectat puterea de cumpărare.

„Să actualizăm alocaţia de hrană şi standardele de cost pentru serviciile sociale este un gest de responsabilitate faţă de persoanele vulnerabile care depind zilnic de sprijinul statului. Din 2022, aceste sume au rămas la fel, în timp ce costul vieţii a crescut constant. Prea mult timp, 22 de lei pe zi au însemnat prea puţin. O sumă resimţită zi de zi de copii, de persoanele cu dizabilităţi şi de vârstnicii rămaşi singuri”, a declarat ministrul pe pagina sa de Facebook.

Prin această decizie, autoritățile urmăresc să garanteze un nivel minim decent de trai pentru românii care depind direct de sprijinul oferit prin sistemul de asistență socială.

Statistica recentă a Casei Naționale de Pensii Publice arată diferențe mari între pensiile medii încasate de seniori, în funcție de județul de domiciliu, la începutul anului 2026, după aplicarea noii formule de calcul.

Pensia medie la nivel național

În 2026, pensia medie pe tot teritoriul României este de 2.818 lei. Această medie ascunde variații semnificative: în unele județe pensia scade sub 2.300 lei, iar în altele depășește 4.000 lei.

Impactul noii formule de recalculare

Recalcularea pensiilor, în vigoare din 1 septembrie 2024, combină punctajele de contributivitate cu punctele de stabilitate. Punctele suplimentare se acordă persoanelor care au depășit pragul de 25 de ani de muncă, valoarea lor crescând odată cu vechimea acumulată.

Stagiul complet de cotizare a fost fixat la 35 de ani. Pensionarii care au lucrat în condiții speciale sau în grupe de muncă, dar cu perioade efective mai scurte, nu au beneficiat pe deplin de noua formulă. În prezent, nivelul pensiei depinde în principal de salariile declarate și de contribuțiile achitate pe parcursul vieții profesionale.

Județe cu pensii medii peste 3.000 lei

Mai multe județe înregistrează pensii medii ce depășesc pragul de 3.000 lei, printre ele:

• Hunedoara – 3.502 lei (locul 1 în clasament)
• Gorj – 3.275 lei
• Brașov – peste 3.300 lei
• Argeș
• Constanța
• Galați
• Prahova
• Cluj

Aceste regiuni au avut o economie dominată de minerit, energie și industrie grea, domenii în care salariile au fost mai ridicate și integral fiscalizate, influențând direct nivelul pensiilor actuale.

Județe cu pensii medii sub media națională

La capătul opus al clasamentului se află județe precum:

• Botoșani – 2.200–2.400 lei
• Vaslui – 2.200–2.400 lei
• Vrancea – 2.270 lei
• Giurgiu – 2.200–2.400 lei
• Bistrița-Năsăud – 2.200–2.400 lei

În aceste zone economia locală a fost caracterizată prin venituri mai mici, perioade de muncă întrerupte și un număr redus de ani de cotizare completă. Diferențele nu se datorează vârstei de pensionare, ci istoricului salarial și tipului de activități desfășurate înainte de 1990 și în perioada de tranziție economică.

Capitala – un caz aparte

Bucureștiul se diferențiază clar de restul țării. În Sectorul 1 pensia medie depășește pragul de 4.000 lei, ajungând la 4.118 lei, fiind singura zonă din România cu o astfel de valoare.

În contrast, în județe precum Vrancea, unde pensia medie este de aproximativ 2.270 lei, diferența față de Sectorul 1 este de aproape 2.000 lei. Acest contrast reflectă nivelurile salariale mult mai ridicate din capitală și volumul consistent al contribuțiilor plătite de-a lungul anilor de activitate.

Consumul de gaze naturale și de energie electrică a crescut semnificativ în ianuarie, iar Ministerul Energiei, prin ministrul Bogdan Ivan, a detaliat măsurile luate pentru a evita o majorare accelerată a prețurilor și a explicat modul în care plafonarea actuală influențează facturile.

Creștere record a consumului de gaze

Ministerul a confirmat că, în această iarnă, consumul de gaze naturale a înregistrat o creștere de 17 % la nivel național, marcând cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

„La nivel național am avut o creștere de 17% a consumului de gaze, lucru care este un record, cea mai rece iarnă din ultimii 5 ani de zile. Prețurile nu au crescut pentru că suntem în perioada în care avem plafonarea la 0,31 lei per kilowatt. Dar, în același timp, un consum mai mare aduce automat o factură mai mare pentru că s-a consumat mai mult gaz și mai multă energie electrică. Ceea ce este foarte clar este că până la 31 martie avem prețul plafonat la producător,” a declarat Ivan la Digi 24.

Măsuri pentru menținerea plafonării la gaze naturale

În vederea prevenirii unei creșteri rapide a prețurilor de la 1 aprilie, guvernul a implementat mai multe mecanisme în piață:

• Oferte sub sau la nivelul prețului plafonat, înregistrate deja în piață.
• Mecanisme de lichiditate create în colaborare cu producătorii, transportatorii și operatorii de furnizare a gazelor naturale.
• Acțiuni inițiate din septembrie 2023 pentru a stabiliza prețurile.

„Astăzi, în piață, avem deja oferte sub prețul plafonat, la nivelul prețului plafonat și încă din septembrie anul trecut am început mai multe mecanisme comerciale prin care, împreună cu toți jucătorii din piață, cu producătorii de gaze naturale, cu transportatorii și cu operatorii din furnizarea de gaze naturale, am creat mecanisme de lichiditate în piață pentru ca de la 1 aprilie să nu avem o creștere accelerată a prețului la gaze naturale,” a explicat ministrul.

Scenariul B – eliminarea treptată a plafonului

În cazul unor perturbări neprevăzute pe piața internațională, autoritățile au pregătit un plan de rezervă:

• Eliminarea treptată a plafonului la gaze naturale.
• Evitarea unei situații similare cu cea de anul trecut, când a fost eliminat plafonul la energia electrică.

„În situația puțin probabilă de a exista anumite perturbații pe piața internațională, pe care nu putem să le anticipăm, am creat deja un scenariu B, cel în care vom elimina treptat plafonul la gaze naturale, tocmai pentru a nu avea aceeași situație neplăcută ca și anul trecut, când s-a eliminat plafonul la energia electrică,” a adăugat Ivan.

Prognoza meteo pentru perioada următoare

Conform meteorologilor, temperaturile medii vor depăși valorile obișnuite în ultima parte a lunii ianuarie și în cea mai mare parte a lunii februarie, iar precipitațiile vor fi în general excedentare în regiunile sudice și sud‑estice.

Săptămâna 26 ianuarie – 2 februarie

• Temperaturi peste normal.
• Precipitații excedentare, în special în sud și în Carpații Meridionali.

Săptămâna 2 – 9 februarie

• Temperaturi medii peste normal în toate regiunile.
• Precipitații excedentare în sud și est.

Săptămâna 9 – 16 februarie

• Temperaturi ușor mai ridicate decât normal.
• Precipitații ușor excedentare, în special în sud‑vest.

Ministerul Muncii, prin Florin Manole, a anunțat marți că în proiectul de buget pentru 2026 vor exista două variante de sprijin pentru pensionarii cei mai vulnerabili, în contextul în care indexarea punctului de pensie a fost înghețată pentru anul viitor.

Necesitatea unui sprijin similar cu cel acordat în 2025

„Cred că, însă, la fel cum am făcut-o anul trecut, în 2026, am zis eu, ar trebui să avem un sprijin pentru pensionarii cei mai vulnerabili, pentru că inflația a afectat cel mai mult evident pe cei cu venituri mai mici, pe pensionarii cu venituri mai mici în această speță. Genul acela de sprijin pe care l-am avut în 2025 și care a ajuns la peste 2.460.000 de pensionari a costat aproximativ 2 miliarde de lei. Aceiași soluție ar putea să fie aplicată și în 2026”, a explicat Manole, la Antena 3.

Propunerea de mecanism one‑off

„Voi propune coaliției să avem un mecanism similar. Nu m-am aventurat să spun cifre, praguri, care să fie pragul de acces, sau cuantumuri, pentru că am considerat că este corect să avem această discuție colegială. Este nevoie să venim cu ceva pe partea de pensii, să sprijinim pe pensionarii cei mai vulnerabili. Aceasta poate fi o soluție, one-off‑ul care a fost aplicat și anul trecut, într‑o tranșă sau în două tranșe.”

Două variante pentru 2026

„Voi propune două variante. O variantă similară cu cea de anul trecut. Anul trecut, varianta a fost două tranșe egale, de câte 400 de lei, deci 800 de lei în total, pentru pensionarii sub 2.574 de lei. Este o variantă.

A doua variantă pe care o să o propun este o variantă similară cu cea din 2023, în care au fost trei praguri de venit și trei cuantumuri diferite ale acestui sprijin, astfel încât pensionarii cu venituri mai mici să aibă un sprijin mai mare decât 800 de lei, pensionarii cu venituri mai mari, totuși sub un anumit prag, să aibă un sprijin mai mic”, a explicat Manole.

Detalii tehnice ale variantelor

• Varianta 1 – două tranșe de 400 lei fiecare, total 800 lei, pentru pensionarii cu venituri sub 2.574 lei.
• Varianta 2 – trei praguri de venit, cu cuantumuri diferite, în stilul aplicat în 2023.

Necesitatea unor praguri multiple

„Cred că trebuie să avem niște praguri diferite, mai mult decât un singur prag. Este o a doua propunere. Poate premierul, poate altcineva din coaliție să aibă alte variante”, a adăugat Florin Manole.

Termenul de transmitere a propunerilor

Manole a precizat că termenul pentru transmiterea propunerilor către guvern este miercuri, la ora 13.00.