ONU a reacționat și a exprimat un punct de vedere legat de testele nucleare. Care ar trebui evitate cu orice preț. Replica Organizației Națiunilor Unite se îndreaptă către președintele SUA, Donald Trump. Care a anunțat că țara sa va relua acest gen de teste, conform reuters.

ONU, poziție față de intențiile președintelui SUA, Donald Trump 

„Testele nucleare nu trebuie permise niciodată, în nicio circumstanţă. Secretarul general a declarat în repetate rânduri că riscurile nucleare actuale sunt deja alarmant de ridicate şi că orice acţiune care ar putea duce la o eroare de calcul sau la o escaladare cu consecinţe catastrofale trebuie evitată”, a declarat Farhan Haq, purtător de cuvânt adjunct al secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

„Şi, aşa cum a spus, nu trebuie să uităm moştenirea dezastruoasă a celor peste 2.000 de teste nucleare efectuate în ultimii 80 de ani şi că testele nucleare nu trebuie permise niciodată, în nicio circumstanţă”, a mai punctat oficialul.

Liderul de la Casa Albă a anunțat că a cerut reluarea testelor nucleare americane și a vorbit despre necesitatea menținerii parității strategice cu alte puteri mondiale, precum Rusia și China.

Anunțul făcut de președintele SUA

Anunțul a fost făcut miercuri seara, printr-o postare pe rețeaua Truth Social, chiar înainte de întâlnirea sa cu liderul chinez Xi Jinping, în Coreea de Sud.

Trump a scris că a „instruit Departamentul de Război să înceapă testarea armelor nucleare pe o bază egală”, adăugând că procesul „va începe imediat”.

Cu ochii la ce fac alte puteri nucleare

În aceeași postare, liderul de la Casa Albă a precizat că Statele Unite „au mai multe arme nucleare decât orice altă țară”, afirmând că acest lucru s-a realizat „inclusiv printr-o actualizare completă și renovare a armelor existente” în timpul primului său mandat.

Trump și-a argumentat decizia ca o reacție la programele de testare derulate de alte state. „Din cauza programelor de testare ale altor țări, am instruit Departamentul de Război să înceapă testarea armelor noastre nucleare pe o bază egală”, a spus președintele SUA.

Două avioane de vânătoare poloneze au interceptat un avion rus de spionaj deasupra Mării Baltice. Forţele Aeriene poloneze anunţă că avionul nu a încălcat spaţiul aerian, dar nu avea un plan de zbor şi zbura cu transponderul oprit.

Două avioane de vânătoare de tip MiG-29 aparţinând Forţelor Aeriene poloneze au interceptat miercuri un avion rus de spionaj de tip Iliuşin 20 (Il-20) în timp ce survola Marea Baltică – fără să încalce spaţiul aerian polonez -, dar care nu avea un plan de zbor şi avea oprit transponderul, care permite urmărirea aeronavei, anunţă joi Forţele Aeriene poloneze, relatează Euronews, citat de News.ro.

Două avioane de vânătoare poloneze au interceptat un avion rus de spionaj deasupra Mării Baltice
Comandamentul Operaţional al Forţelor Aeriene poloneze a precizat că avionul rus zbura în spaţiul aerian internaţional.

Iliuşin 20 este o aeronavă de recunoaştere din perioada sovietică, folosită în misiuni de recunoaştere şi de interceptări electronice.

Forţele Aeriene poloneze anunţă că avionul nu a încălcat spaţiul aerian, dar nu avea un plan de zbor şi zbura cu transponderul oprit.

„Datorită unui nivel de pregătire de luptă înalt, profsionismului piloţilor şi funcţionării eficiente a sistemului apărării aeriene, operaţiunile au fost îndeplinite rapid, eficient şi sigur”, anunţă într-un cominicat Comandamentul Operaţional.

El subliniază că Forţele Armate poloneze rămân într-o pregătire constantă să răspundă oricăror ameinţări şi să apere integritatea teritorială a Poloniei.

Atât NATO, cât şi Uniunea Europeană (UE) se află în stare de alertă maximă în urma unei serii de încălcări ale spaţiului aerian, în ultimele luni, atribuite Rusiei.

Aviaţia rusă provoacă cu regularitate statele membre NATO după invazia Ucrainei.

Avioane ruse zboară adesea cu transponderul oprit, iar piloţii ruşi efectuează manevre riscante în apropierea unor avioane aliate sau încalcă spaţiul aerian.

În iunie, două avioane ruseşti au fost interceptate de avioane de vânătoare britanice de tip Eurofighter Typhoon.

În aprilie, un elicopter militar rus a încălcat spaţiul aerian de deasupra apelor teritoriale poloneze, la Marea Baltică.

„Natura incidentului arată că Rusia testează starea de pregătire a sistemului nostru de apărare aeriană”, avertizat la acea vreme oficiali militari.

NATO a avertizat Moscova, la sfârşitul lui septembrie, că va folosi toate mijloacele pentru a se apăra împotriva oricăror încălcări viitoare ale spaţiului aerian, după doborârea unor drone în spaţiul aerian al Poloniei şi o pătrundere în spaţiul aerian al Estoniei a unor avioane ruse de vânătoare.

Rusia a afirmat că RS-28 Sarmat ar trebui „să intre în curând în luptă” și că poate ataca Statele Unite prin Polul Sud, chiar dacă are o rază de acțiune de 18.000 de kilometri, deoarece rușii oricum nu vor calcula distanța.

Vladimir Putin a anunțat încă o dată că racheta balistică intercontinentală grea RS-28 „Sarmat”, lansată din siloz, va „intra în curând în serviciul de luptă”. Această declarație a fost făcută în fața soldaților ruși răniți la spitalul militar central al Ministerului Apărării din Rusia. Prin „încă o dată”, el înțelege că face declarații similare din 2020.

În special, în februarie 2024, în timpul unui discurs în fața așa-numitei „Adunări Federale”, a declarat că „în curând, Sarmat va fi prezent în zonele de desfășurare în serviciul de luptă”.

Rusia amenință SUA cu rachete Sarmat. Vin de la Polul Sud cu 15 focoase nucleare pe ținte separate 

În iunie 2023, în timpul unei „întâlniri” cu absolvenți ai universităților militare: „Complexele Sarmat vor fi în curând puse în serviciu de luptă”. Dar deja în septembrie, șeful Roscosmos, Iuri Borisov, a declarat că se presupune că era deja în serviciu de luptă .

În 2022, nu a existat o astfel de declarație din partea lui Putin însuși, dar în mai, la Roskomos, șeful de atunci, Rogozin, a promis că aproape o jumătate de sută de rachete vor fi în curând puse în serviciu de luptă. Iar în aprilie 2021, Putin a declarat în fața Adunării Federale că, la sfârșitul anului, un întreg regiment înarmat cu rachete balistice Sarmat va fi pus în serviciu de luptă.

Însă în Rusia, propagandiștii nu acordă atenție unor astfel de repetiții. În cele din urmă, au reușit să le bage în cap rușilor ideea că „Sarmat”, cu o rază de acțiune de 18 mii de kilometri, poate ataca Statele Unite de la Polul Sud. Total ilogic.
În același timp, realitatea este foarte simplă – pe 21 septembrie 2024, în timpul unei lansări de test, care, cu un grad ridicat de probabilitate, a fost doar a treia, racheta RS-28 „Sarmat” a explodat într-o mină . Și se știe oficial că racheta a efectuat o singură lansare completă în tot acest timp, pe 20 aprilie 2022, arată defence-ua.com.

Și pe vremea URSS, exista o regulă conform căreia o rachetă intercontinentală trebuia să efectueze 10 lansări reușite la rând pentru a fi pusă în serviciu real, adică pentru a fi acceptată în serviciu. Și de aceea Federația Rusă a testat Bulava pentru submarine timp de 12 ani.

Și, în final, faptul că Kremlinul repetă an de an că Sarmat (care are 15 focoase nucleare pe ținte separate), aflat în dezvoltare de la începutul anilor 2010 (dacă nu chiar mai devreme), „va fi în curând în serviciul de luptă”, nu schimbă prea multe. Mai ales având în vedere că această rachetă intercontinentală este pur și simplu o modernizare a rachetei R-36M2 Voevoda, care a fost fabricată la Dnipro.

Comandantul suprem al forțelor armate ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, a avertizat că activitatea trupelor ruse se intensifică în jurul orașului Pokrovsk, situat în Donețk, pe linia frontului, afirmând că „situația este dificilă”, informează joi BBC News.

Șeful armatei ucrainene Sîrskîi a recunoscut că infanteria rusă se concentrează în zonă și a spus că a vizitat personal linia frontului pentru a discuta cu cei mai importanți comandanți.

El a afirmat însă că informațiile potrivit cărora trupele ucrainene ar fi fost „blocate” acolo de forțele ruse sunt propagandă „neadevărată”.

Tot mai multe informații au indicat în ultimele zile avansul rușilor în jurul acestui oraș strategic din regiunea Donețk, din estul Ucrainei. Orașul reprezintă un nod esențial de transport și un hub de aprovizionare, iar căderea lui ar putea deschide calea eforturilor armatei ruse de a cuceri restul regiunii.

Într-un comunicat publicat pe Telegram, generalul Sîrskîi a afirmat: „În Pokrovsk, infanteria inamică, evitând luptele, se adună în zona urbană și își schimbă locațiile, astfel încât obiectivul principal îl reprezintă identificarea și distrugerea lor”.

El a adăugat: „Situația este dificilă, dar afirmațiile propagandei rusești despre presupusa «blocadă» asupra forțelor de apărare ucrainene în Pokrovsk, precum și în Kupiansk, sunt neadevărate”.

Comandanții ucraineni trebuie să mențină „un echilibru rezonabil între obiective și capacități”, a mai scris generalul.

„Prioritatea principală este protejarea vieților soldaților noștri”, a precizat Sîrskîi.

Forțele ruse încearcă să cucerească Pokrovskul de mai bine de un an. Cucerirea acestui oraș le-ar deschide calea către cele două mari orașe din regiune care sunt încă sub controlul Kievului: Kramatorsk și Sloviansk.
Șeful Statului Major General al Rusiei, generalul Valeri Gherasimov, a afirmat la începutul acestei săptămâni că trupele ucrainene din Pokrovsk au fost încercuite.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Pokrovskul era „ținta principală” a Rusiei, ale cărei forțe, a spus el, sunt de opt ori mai numeroase decât cele ucrainene în zonă.

Zelenski le-a spus reporterilor că Rusia dorește să cucerească orașul pentru a convinge Statele Unite că Ucraina se află în declin.

„Nu au un rezultat pe care să-l poată «vinde» americanilor. Înțelegem de ce au nevoie de Pokrovsk. Au nevoie de el doar pentru a susține că Ucraina se retrage din est și le dă tot ce vor”, a declarat Zelenski.

În cea mai recentă evaluare a sa, firma de intelligence din domeniul apărării Sybelline a scris că bătălia pentru Pokrovsk „a intrat într-o fază extrem de dinamică și intensă, pe măsură ce forțele ruse își intensifică eforturile de a se infiltra în oraș și de a-i încercui pe apărătorii ucraineni”.

Deepstate, o platformă ucraineană de monitorizare din surse deschise, considerată totuși apropiată de armata ucraineană, a scris că forțele ruse „înghit treptat” Pokrovskul, „cu numărul lor mare de soldați”.

Deepstate a mai afirmat că trupele ruse se infiltrează mai adânc în oraș și perturbă rutele de aprovizionare ale ucrainenilor.

„Situația din Pokrovsk este pe punctul de a deveni critică și continuă să se deterioreze până la punctul în care ar putea fi prea târziu pentru a mai remedia totul”, a estimat platforma de monitorizare.

Rușii au concentrat 11.000 de militari pentru încercuirea Pokrovskului, spune armata ucraineană
Miercuri, Corpul 7 de reacție rapidă al Forțelor aeropurtate ucrainene, citat de agenția de presă Unian, a anunțat că rușii continuă tentativele de a încercui orașul Pokrovsk și au adus noi trupe, aproximativ 11.000 de militari, în jurul acestuia.

„În ceea ce privește natura probabilă a acțiunilor inamice în aglomerația Pokrovsk, inamicul a mai adus aproximativ 11.000 de soldați pentru a-și pune în aplicare planul de încercuire a aglomerației Pokrovsk (orașul și împrejurimile). Grupurile inamice care s-au infiltrat în oraș vor încerca cel mai probabil să avanseze la nord-vest și la nord de Pokrovsk”, a precizat comunicatul unității ucrainene.

În zona de responsabilitate a Corpului 7 al Forțelor ucrainene de asalt din sectorul respectiv, inamicul acumulase aproximativ 27.000 de soldați, aproximativ 100 de tancuri, aproximativ 260 de vehicule blindate de luptă și până la 160 de tunuri și mortiere.

Pătrunderea unor grupuri mici mobile ale forțelor ruse în Pokrovsk a fost anunțată și de bloggeri militari ruși, citați de Reuters. Potrivit acestora, orașul ar fi încercuit aproape în totalitate. Înainte de război, Pokrovsk avea o populație de aproximativ 60.000 de oameni, dar între timp majoritatea s-a evacuat, inclusiv toți copiii. În prezent, puțin civili au mai rămas aici, potrivit Agerpres.

Putin a cerut Kievului să contacteze batalioanele încercuite pentru a se preda

Tot miercuri, președintele Vladimir Putin i-a îndemnat pe liderii ucraineni să-și contacteze batalioanele încercuite de armata rusă pentru a se preda în orașele Kupiansk (din Harkov) și Pokrovsk.

Rusia a cerut „liderilor politici ai Ucrainei să ia decizia corespunzătoare cu privire la soarta cetățenilor și a militarilor, așa cum au făcut-o la Azovstal” (oțelăria din Mariupol, n.r.) în 2022, a declarat Putin în timpul unei întâlniri cu soldați răniți la Spitalul Militar Central din Moscova.

În acest scop, liderul de la Kremlin și-a exprimat disponibilitatea de a declara un armistițiu de câteva ore în aceste zone ale frontului și de a invita jurnaliști ruși și străini.

„Suntem pregătiți să încetăm operațiunile militare pentru o anumită perioadă de timp: pentru câteva ore, două, trei sau șase ore, astfel încât jurnaliștii să poată intra și vedea ce se întâmplă, să vorbească cu soldații ucraineni și apoi să plece”, a declarat el la această întâlnire, care a fost televizată.

Putin a adăugat că „este important să evităm provocările din partea ucraineană. Nu vrem ca o dronă să zboare, un jurnalist să fie rănit și apoi să încerce să ne învinovățească pe noi pentru ceea ce s-a întâmplat. Nu avem nevoie de asta”.

Ministerul Apărării rus a raportat miercuri primele capitulări ale forțelor ucrainene din Kupiansk și noi progrese la periferia fortăreței Pokrovsk, principalul obiectiv al ofensivei actuale din Donbas.

„Un grup de 12 soldați și-au comunicat disponibilitatea de a se preda în schimbul garanțiilor privind viața lor. În prezent, se explorează opțiuni pentru evacuarea lor în siguranță”, se arată în raportul de război postat pe aplicația Telegram.

La ordinul lui Putin, armata rusă încearcă să-i convingă pe apărătorii orașului Kupiansk să „renunțe la rezistență și să se predea”.