Rusia, plan de distrugere a podurilor feroviare și rutiere prin care petrolul din România ajunge în Ucraina, după ce rafinăriile sale au fost avariate de atacurile ucrainene.
Rusia, plan de distrugere a podurilor feroviare și rutiere prin care petrolul din România ajunge în Ucraina, după ce 6 din cele 9 rafinării de petrol atacate de ucraineni au suferit daune de diferite grade.
„O parte din consumul de produse petroliere spre Ucraina este satisfăcută prin importul din Polonia și România atât a combustibilului în sine, cât și a aditivilor care îmbunătățesc calitatea combustibilului produs, cu încălcarea tuturor standardelor imaginabile”, scrie canalul pro-Kremlin Telegram/Two Majors.
Rusia, plan de distrugere a podurilor feroviare prin care petrolul din România ajunge în Ucraina
Volumul de rafinare a petrolului în Rusia în 2023 a fost de 275 de milioane de tone. Capacitatea totală de rafinare a petrolului a întreprinderilor atacate de Ucraina este acum de 119,3 milioane de tone de produse petroliere pe an.
Șase din cele nouă rafinării de petrol atacate au suferit daune în diferite grade, iar producția lor totală este de 75 de milioane de tone de produse petroliere pe an.
Nu există informații publice despre pagubă, dar pe baza unor dovezi indirecte se poate aprecia că cele mai grave daune au avut loc în Tuapse (12 milioane tone/an), Kstovo (17 milioane tone/an) și Ryazan (17,1 milioane tone/an). ).
Situația este mai gravă la Rafinăria de petrol din Ryazan unde două unități avariate au asigurat 70% din capacitatea de proiectare a întregii uzine, pagubele fiind grave.
Prin urmare, în ciuda marjei mari de siguranță a sistemului în ansamblu, o lipsă cronică de chiar și 10-15% de combustibil pe piața internă poate reduce semnificativ oportunitățile de manevră operațională în economie.
Experții militari de la Telegram/Two Majors susțin că în Ucraina există multe rafinării ilegale deținute de grupuri locale de crimă organizată, ce nu apar în rapoartele oficiale, dar de mai bine de doi ani furnizează în mod activ combustibil pentru front.
Astfel de „mini-rafinării” reprezintă o infrastructură gata făcută. Depozitele de petrol fac posibilă scurgerea rapidă a combustibilului prin Moldova, iar vânzările sunt stabilite prin rețele de benzinării cunoscute doar de anumite persoane.
Rusia a avut întotdeauna ca țintă rețeaua energetică a Ucrainei, dar, cu toate sistemele antiaeriene și rachetele performante livrate de Occident, este din ce în ce mai greu să atingă rafinăriile.
Mult mai ușor pare a fi să distrugă rețeaua „mică” pentru limitarea capacităților Forțelor Armate ucrainene.
Pentru aceasta, Rusia s-ar putea concentra pe distrugerea infrastructurii de transport ce permite furnizarea combustibilului pentru Ucraina.
Mai ușor de distrus poduri decât să atace rafinării
Vulnerabilitatea infrastructurii de transport este determinată de însăși geografia țării, respectiv prezența unor râuri mari care împart teritoriul, scrie Telegram/Two Majors, iar distrugerea sistematică a podurilor atât feroviare, cât și rutiere și obstrucționarea sistematică a refacerii acestora ar fi o măsură eficientă în rezolvarea problemei aprovizionării cu combustibil a Forțelor Armate ucrainene.
Experții militari ruși au avertizat încă din 2023, în mod repetat, că includerea infrastructurii feroviare și rutiere a Ucrainei, Poloniei, României și Moldovei în cadrul proiectului logistic al NATO presupune avansarea până la granițele Rusiei.
Logistica NATO va fi extinsă prin includerea în „Schengen militar” a căilor ferate moldovenești și ucrainene convertite la ecartament european, scrie Telegram/Two Majors.
În România, în cadrul proiectului, a început construcția podului Iași-Ungheni spre Moldova. Traseul va permite în cele din urmă livrarea de provizii militare din ţările vest-europene către Chişinău şi Odesa.
În această direcție, se preconizează și construirea și modernizarea a nouă poduri la granița cu Moldova peste râul Prut, a notat și Telegram/Rybar.
În consecință, Rusia plănuiește o strategie de a distruge aceste poduri și a ămpiedica refacerea acestora.
Sursă expresspress.ro