Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a anunțat miercuri că instituția va înainta autorităților un memorandum pentru o nouă strategie privind recuperarea tezaurului românesc de la Moscova. Demersul va fi inițiat imediat după finalizarea actualei crize politice, scopul fiind crearea unui plan național care să nu fie afectat de schimbările electorale sau de interesele politice pe termen scurt.
O strategie imună la ciclurile electorale
Mugur Isărescu a subliniat că problema tezaurului necesită un consens național și un efort constant, care să depășească mizele politice de moment. Guvernatorul a făcut o paralelă cu anul 1918, menționând că, deși contextul geopolitic era mult mai grav atunci, elitele românești au reușit să acționeze unitar.
„Pentru ca eforturile noastre să fie eficiente şi durabile, avem nevoie de sprijinul concret al instituţiilor statului român şi al societăţii civile. Un astfel de demers ar fi eficient dacă ar fi imun la ciclurile electorale şi la calculele politice pe termen scurt”, a declarat Mugur Isărescu în cadrul dezbaterii „Tezaurul Băncii Naţionale a României de la Moscova – actualităţi şi perspective”.
91,5 tone de aur fin, pierdute în urmă cu un secol
Tezaurul trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial reprezintă una dintre cele mai mari pierderi din istoria Băncii Naționale. Transferul a avut loc în anii 1916 și 1917, într-un moment critic pentru România, aurul fiind trimis către singurul aliat cu care țara noastră avea graniță comună la acea vreme.
Cifrele și faptele esențiale ale transferului:
- Cantitate: 91,5 tone de aur fin, sub formă de monede.
- Garanții: Reprezentantul Guvernului rus a semnat un protocol prin care garanta integritatea valorilor pe tot parcursul transportului și depozitării.
- Confiscarea: În ianuarie 1918, puterea bolșevică a decis confiscarea întregului tezaur, în ciuda protocoalelor cu valoare de tratat internațional.
„Cea mai mare dintre acestea, sau una dintre cele mai mari, este reprezentată de cele 91,5 tone de aur fin transferate în 1916 şi 1917 la Moscova”, a explicat guvernatorul BNR.
Jurământul guvernatorilor BNR
Mugur Isărescu a dezvăluit că a primit dosarul tezaurului, conținând 166 de documente oficiale, chiar în prima sa zi de mandat, în 1990. Acest dosar a fost transmis „din mână în mână” între guvernatori încă din anul 1922, fiind însoțit de un jurământ de a face tot posibilul pentru recuperarea aurului.
Recunoașterea internațională a problemei
În ultimii ani, BNR a depus eforturi considerabile pentru a aduce problema tezaurului pe agenda internațională. Un moment cheie a fost data de 14 martie 2024, când Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia.
„Am constatat că, în plan extern, chiar la nivelul decidenţilor europeni, problema Tezaurului BNR evacuat la Moscova era în mare parte necunoscută”, a precizat Isărescu, adăugând că instituția a lansat și o secțiune specială pe site-ul oficial pentru informarea publicului larg și a specialiștilor străini.
Dialogul cu Rusia și precedentele istorice
Deși relațiile diplomatice actuale sunt dificile, guvernatorul a amintit că există un fundament juridic solid. În cadrul Comisiei comune româno-ruse, partea rusă a acceptat oficial că documentele prezentate de România sunt autentice și au valoare de tratat internațional.
Mugur Isărescu a menționat că, deși Rusia este astăzi o sursă de îngrijorare, istoria arată că au existat precedente de restituire:
- Restituirile parțiale către România din anii 1935 și 1956.
- Restituirea pinacotecii Galeriei de artă din Dresda.
- Restituirea către Ungaria, în 2006, a unei colecții de carte veche ajunsă în URSS după al Doilea Război Mondial.
„Nu aş vrea să se înţeleagă de aici că renunţăm la abordarea bilaterală, dar Banca Naţională a României propune un nou tip de instituţionalizare a acestui dialog, care să ţină seama de schimbările politice internaţionale”, a conchis Mugur Isărescu.
