Marţi dimineaţa, în judeţul Suceava, au fost efectuate şaptesprezece percheziţii la instituţii publice şi la locuintele unor persoane fizice, în cadrul unei anchete penale privind falsificarea actelor de identitate cu domiciliu fictiv pentru cetăţeni din Rusia, Ucraina, Republica Moldova şi alte state din fosta URSS.
Operaţiunea de percheziţie
„Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) şi ofiţeri din cadrul IGPR – DIC au pus în executare în cursul zilei de astăzi, 25 noiembrie 2025, un număr de 17 mandate de percheziţie domiciliară la sediile unor instituţii publice şi la locuintele unor persoane fizice.”
Acţiunile au fost realizate în colaborare cu IGPR – DIC, SIAS şi Serviciul tehnic al PÎCCJ.
Scopul anchetei
Investigaţia vizează „săvârşirea infracţiunilor de fals informatic de către funcţionari publici din judeţul Suceava, respectiv pentru uz de fals şi complicitate la fals informatic de către beneficiarii documentelor de identitate”, conform comunicatului Parchetului ICCJ.
Reţeaua investigată ar fi folosit funcţionari dintr-un serviciu de evidenţă a populaţiei şi dintr-o primărie pentru a obţine documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea, atât în ceea ce priveşte domiciliul, cât şi cetăţenia.
Modul de falsificare
- Certificate de cetăţenie falsificate și domiciliu fictiv – beneficiarii nu au locuit niciodată la adresele indicate.
- Înregistrarea falsă a declaraţiilor de luare în spaţiu, fără prezenţa proprietarilor şi fără semnătură în faţa funcţionarului de la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor.
- Obţinerea cărţilor de identitate cu domiciliul stabilit la imobile aparţinând unor cetăţeni români care nu erau titularii spaţiului respectiv – clădiri improprii sau dezafectate.
Beneficiarii şi consecinţele penale
„Faţă de un număr de 18 beneficiari s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, deoarece au obţinut cărţi de identitate şi paşapoarte pe baza unor certificate de cetăţenie falsificate anterior”, menţionează Parchetul ICCJ.
Aceste persoane au primit documente de identitate româneşti care atestă cetăţenia şi, în unele cazuri, domiciliul în România, în ciuda faptului că datele furnizate erau complet fictive.
