Credincioșii din România și din întreaga lume participă astăzi la sfințirea picturii Catedralei Naționale din București, cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Evenimentul marchează un moment important pentru țară, reprezentând realizarea unui vis vechi de peste un secol, menit să aducă unitate națională și să cinstească jertfa românilor care au luptat pentru patrie.
Programul ceremoniei de sfințire
Evenimentul a început dimineața, între orele 7:30 și 10:00, cu oficierea Sfintei Liturghii de un sobor format din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți delegați de eparhiile Patriarhiei Române și 12 diaconi.
De la ora 10:30 va avea loc Slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționale, oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, alături de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
După încheierea slujbelor, accesul credincioșilor pentru închinare în Sfântul Altar se va face organizat, începând cu invitații oficiali și continuând cu grupurile organizate din eparhii. Cei aflați în exteriorul gardului vor putea intra după ora 20:00, când se estimează că se va încheia accesul invitaților și grupurilor organizate.
- Pelerinii trebuie să prezinte un act de identitate pentru a primi un ecuson obligatoriu pe durata evenimentului.
- Fără ecuson, accesul pe esplanadă nu este permis.
Oficialități prezente la eveniment
Președintele Capitalei, Nicușor Dan, și premierul Ilie Bolojan vor participa la slujba de sfințire, după cum a anunțat Administrația Prezidențială.
Luni, 27 octombrie, șeful statului îi va primi la Palatul Cotroceni pe Sanctitatea Sa Bartolomeu I și pe Preafericitul Părinte Daniel, ocazie cu care va avea loc ceremonia de decorare a Patriarhului Ecumenic și a Patriarhiei Române.
La slujbă sunt așteptați și președintele Senatului, Mircea Abrudean, alături de alți demnitari și oficialități. Printre cei 2.500 de invitați se numără și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, iar la eveniment vor participa aproximativ 10.000 de pelerini.
Istoria Catedralei Naționale
București a fost ultima mare capitală europeană ortodoxă fără o Catedrală Națională, situație cauzată de crize, războaie și regimul comunist.
Personalități care au susținut ideea catedralei
- Mihai Eminescu, în 1881, semnala lipsa unei catedrale în capitala României într-un articol publicat în Ziarul Timpul.
- Mitropolitul Pimen Georgescu a făcut parte din comisia pentru concursul internațional de proiectare a catedralei lansat în 1891, subliniind importanța edificiului ca simbol al credinței și unității naționale.
- Regele Ferdinand, în 1920, a anunțat construirea unei biserici monumentale în memoria victoriei românilor în războiul de reîntregire.
- Ioan Slavici și Octavian Goga au susținut public ridicarea catedralei ca simbol al credinței și protecției divine pentru popor.
Demersuri legislative și obstacole istorice
Legea nr. 1750 privind construirea unei catedrale ortodoxe în București a fost promulgată în 1884 de Regele Carol I. Proiectul a fost amânat din cauza crizelor economice, războaielor și regimului comunist.
Patriarhul Teoctist a relansat proiectul în 1999 prin sfințirea pietrei de temelie pe Dealul Arsenalului, amplasament stabilit oficial în 2005. În 2007, Preafericitul Părinte Daniel a oficiat slujba de sfințire a locului final destinat construcției.
Lucrările și finalizarea Catedralei
Construcția a început la sfârșitul anului 2010. În iulie 2018 a început pictarea în mozaic a interiorului. În noiembrie 2018 a avut loc sfințirea oficială a Catedralei Mântuirii Neamului, la care au participat peste 60 de ierarhi și mii de clerici.
Peste 150.000 de români s-au închinat în altar în primele opt zile după deschidere. Primul hram al catedralei a fost sărbătorit pe 30 noiembrie 2018, cu participarea Patriarhului Ierusalimului și a Patriarhului României.
Detalii tehnice ale Catedralei Naționale
- Înălțime totală: aproximativ 120 metri (până la vârful crucii centrale)
- Suprafață desfășurată: peste 38.000 metri pătrați
- Capacitate interioară: între 5.000 și 8.000 de persoane (până la 100.000 în exterior la slujbe mari)
- Turla Pantocratorului: atinge 106 metri
- Iconostas: cel mai mare din lume, conform Cărții Recordurilor – 23,8 metri lungime și 17,1 metri înălțime
Amplasament și arhitectură
Catedrala este situată pe Dealul Arsenalului, la intersecția străzilor Calea 13 Septembrie și Izvor, pe un teren de circa 110.000 mp. Zona include clădiri importante precum Palatul Parlamentului, Academia Română și Ministerul Apărării Naționale.
Construcția este compusă din două părți: partea superioară vizibilă peste nivelul solului și partea inferioară subterană. Partea vizibilă are o lungime de 126,10 metri, o lățime de 67,70 metri și o înălțime de 120 metri până la baza crucii principale.
Structura interioară
- Spațiile liturgice principale: pridvor cu arcade, exonartex, pronaos, naos și altar situat spre răsărit
- Diverse abside laterale pe laturile nord și sud ale naosului
- Turla principală (Pantocrator) situată deasupra naosului
- Spațiu pentru cor amplasat pe latura vestică, cu turla clopotniță deasupra
- Galerii laterale interioare și circuite pentru vizitare la nivelurile superioare
- Acces facilitat prin scări și opt ascensoare pentru persoanele cu dizabilități sau vârstnice
Spații subterane
- Paraclis pentru program liturgic zilnic
- Muzeul Creștinismului Românesc
- Spații pentru consiliere pastorală și magazin cu obiecte bisericești
- Parcare subterană pentru vizitatori și pelerini
Arhitectura
Catedrala combină elemente tradiționale românești – ocnițe moldave, pridvoare brâncovenești și turnuri transilvane – cu influențe occidentale de monumentalitate. Această sinteză reflectă diversitatea culturală a diasporei românești aflate în special în Occident.
Finanțarea construcției
- Fonduri publice: alocări anuale de la Guvern, primării și consilii județene
- Donații private: persoane fizice, companii și credincioși
- Buget estimat: peste 200 milioane euro la finalizare
